Ministrul Economiei a declarat ieri că în Guvern se discută mai multe scenarii referitoare la bugetari. Deocamdată, bugetarii care stau acasă nu își mai primesc sporurile salariale. Ministrul consideră că este normal ca și bugetarii să fie solidari cu privații, în așa fel încât să trecem cu bine toți peste această criză. Cu alte cuvinte, să împărțim cu toții, în mod egal, răul.
„Avem discuţii în Guvern şi evident că luăm în calcul mai multe scenarii referitoare şi la personalul bugetar. În primul rând ar trebui să ştiţi că un bugetar când stă acasă nu mai primeşte acele sporuri. Deci cu asta din start este diminuat acel salariu. Avea foarte multe sporuri, spor de antenă, spor de periculozitate. Acelea nu le mai primeşte.
Se lucrează probabil la Ministerul Muncii la o analiză pe acest subiect şi sunt convins, am văzut şi o declaraţie a premierului Ludovic Orban, că lucrează la acest lucru. Eu sunt convins că se va ajunge până la urmă la o decizie care se va lua cu privire la acest aspect.
Noi am cerut, cel puţin eu, am cerut tuturor din mediul privat o solidaritate şi este normal să existe o solidaritate la nivel naţional a tuturor, în aşa fel încât să trecem cu bine toţi peste această criză”, a spus ministrul Economiei la B1TV, întrebat dacă există o strategie cu privire la discrepanţele între privat şi bugetar, astfel încât şi bugetarii să intre în şomaj tehnic sau să primească mai puţini bani.
În timp ce, în mediul privat, aproximativ un milion de contracte de muncă au fost suspendate sau chiar încheiate, bugetarii își încasează în continuare salariile, chiar dacă mulți stau acasă. Este și cazul profesorilor, însă premierul Ludovic Orban a declarat că profesorii nu vor intra în șomaj tehnic, ei trebuind să-și facă treaba online:
„Nu a existat nicio discuție pe tema șomajului tehnic pentru cadrele didactice. Cadrele didactice trebuie să țină orele pe platforme online, prin media, prin toate mijloacele prin care pot organiza orele și să își facă treaba, să îi învețe pe copii, astfel încât să nu fie necesară înghețarea anului.
Nu avem sub nicio formă în discuție nici aceasta discuție. Vrem să creștem interesul pentru online. Aici și profesorii trebuie să fie mai implicați în această chestiune, în rest orice poveste circulă nu trebuie băgată în seamă”, a declarat Ludovic Orban, duminică seara, la Romania TV, citat de Mediafax.
Povești însă sunt puse în circulație chiar de către prim-ministrul Orban.
În învățământ, predarea și evaluarea sunt chestiuni distincte, cu importanță egală. Dacă predarea se poate face online, evaluarea nu, la modul în care este structurat învățământul actual. Adică, offline. Pentru un învățământ integral online, structura materiei, conținuturile, metodica predării și a evaluării ar trebui restructurate fundamental, iar profesorilor ar trebui să li se ofere instrumente unitare de evaluare, pentru că dacă un profesor din Turda evaluează într-un fel, iar unul din Huedin în alt fel, notele nu vor reflecta nivelul tuturor elevilor la fel. Poate elevul din Turda, care știe materia de 5, va primi 5 când „va ieși la tablă” live pe Zoom, iar cel din Huedin, care știe tot de 5, va avea nota 8 în urma unei evaluării scrise pe chat-ul de WhatsApp.
Așadar, pentru ca învățământul să se facă exclusiv online și pentru ca evaluarea elevilor să poată avea rezultate corecte, ar fi necesar ca tot ce se făcea până acum să fie restructurat și readaptat pentru online, iar asta ar însemna luni de zile de reconcepere a predării materiei și a structurii și metodologiei evaluării. Mai apoi, profesorii ar trebui să își însușească noul tip de învățământ, lucru facil pentru cei tineri, mai dificil pentru profesorii în vârstă, mai puțin familiarizați cu aplicațiile online. Până s-ar termina tot acest proces, ar îngheța anul.
Așadar, poveștile cu învățământul online sunt simple povești, care exclud evaluarea, notarea corectă și unitară a elevilor. Iar, fără evaluare, dacă elevilor nu li se pot acorda note, daca nu se pot încheia medii, anul școlar nu se poate încheia. Ce fac profesorii acum se poate numi doar predare și chiar și noțiunile predate acum online vor trebui recapitulate la clasă, după reînceperea școlii.
Profesorii care în prezent lucrează cu elevii online nu șomează, însă munca lor nu se poate concretiza prin note acordate elevilor și printr-o încheiere a mediilor pentru semestrul II, atâta timp cât nu este creată o metodologie unitară, la nivel național, de evaluare online. Restul sunt povești.
În plus, cu cât suspendarea desfășurării orelor se prelungește mai mult înspre vară, cu atâta timpul necesar pentru recapitularea cunoștințelor predate online, pentru parcurgerea integrală a materiei din programă și pentru evaluare este mai redus și toate se vor face mai superficial, mai incorect și mai puțin eficient. Vor fi făcute, cu alte cuvinte, doar ca să fie făcute.
Mereu, când școala s-a suspendat din diverse motive, recuperarea s-a făcut pe parcurs, adică, teoretic, în orele rămase. Practic, nu s-a mai făcut, conținuturile fiind, pur și simplu, înghesuite în predare sau eliminate, dacă nu erau considerate esențiale. Acum, însă, timp suficient pentru recuperare pe parcurs nu va mai fi, dacă suspendarea orelor la clasă se va prelungi prea mult. Învățământul românesc este organizat pe baza unor curriculumuri, programe, care nu sunt structurate pentru predare online. Ce fac profesorii acum de acasă nu este normat prin documente oficiale, este o improvizație, iar pe baza unor improvizații care diferă de la caz la caz nu se poate încheia un semestru.
Asistăm, așadar, în spațiul public, la povești venite și din partea oficialilor. Se discută, se fac scenarii și considerații. Se lansează toate acestea în spațiul public, fără o verificare riguroasă a informațiilor din perspectiva corectitudinii și a aplicabilității lor. Așa a fost și la precedenta criză. S-a dezbătut, s-a discutat, s-a povestit. Iar, când cuțitul a ajuns la os, s-a tăiat. Criza de acum un deceniu am traversat-o sub competenta oblăduire a guvernului PDL, iar pe cea prezentă o vor trece cu oamenii competenți și destoinici ai PNL-ului, care înglobează și vechiul PDL. Să fim, așadar, încrezători!
Problema salariilor bugetarilor, a încadrării profesorilor în șomaj tehnic sau nu este una falsă. Problema e că, dacă nu se vor găsi rapid soluții realiste pentru susținerea, atât a bugetarilor, cât și a mediului privat, pentru restructurarea și adaptarea învățământului și a tuturor celorlalte domenii afectate de pandemie, vom rămâne momentan doar cu poveștile oficiale și neoficiale (care nu plătesc facturi și nu încheie anul școlar cu diplome), iar, pe viitor, ne-am putea trezi cu scăderi de venituri, pentru că cine nu produce, nu mănâncă. Nici alimente, nici diplome și, în ultimă instanță, nici voturi, doar pe povești lipsite de realism.