Clujul ar fi trebuit sa aiba un parc al tineretului intins pe 110 hectare, cel mai mare loc de agrement al orasului construit in folosul comuntatii: piste de alergat si zona sportiva, strand, derdelus, scoli si gradinite, lac amenajat pentru petrecerea timpului liber, ateliere si sala polivalenta si un mare parc de distractii. Ziar de Cluj a intrat in posesia PUD-ului din zona actuala a Iulus Mall, schitat in 1985. Comparand planurile de atunci si cum arata intreaga zona in prezent, concluzia este una: parcul gandit de arhitectii vremii, dar nerealizat de autoritatile prezente este cea mai mare pierdere a Clujului din ultimii 20 de ani.
O harta veche, prafuita de timp a fost uitata in casa unui renumit pictor clujean, care locuia pe strada Muresului din cartierul Marasti. Pe coala de un metru se intinde povestea unui cartier care n-a mai fost ridicat niciodata. Ar fi trebuit sa fie cel mai mare parc de agrement al Clujului, un loc in care parintii si-ar fi putut plimba copiii, unde s-ar fi adunat tot tineretul orasului, la strandul special amenajat pentru ei, unde sportivii ar fi putut alerga in voie si unde iarna cei mici s-ar fi putut bucura de un derdelus numai pentru ei.
Din pacate, insa, dupa Revolutie lucrurile aveau sa se schimbe radical. Din vechiul plan nu a fost respectat nimic. In zona se ridica acum haotic case de patru etaje si cladiri de birouri imense. Zona verde a fost, an dupa an, ciopartita, sub privirea ingaduitoare a autoritatilor, tronand interesul privat.
Va propunem o calatorie in timp intr-un Cluj unde comunitatea sta in fata intereselor private si in care planurile de viitor – inclusiv cele urbanistice – erau gandite in folosul omului de rand.
Casa Tineretului este singura cladire care se afla si in planul din 1985. In prezent, aici functioneaza complexul Univers T., administrat de Consiliul Judetean
Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) a fost conceput in 1985, iar o copie a acestuia a fost gasita de un tanar clujean in casa fostului pictor Gheorge Apostu. Dupa mai bine de 20 de ani de constructii haotice, arhitectul Vasile Mitrea descifreaza pentru Ziar de Cluj vechea harta.
“Acolo s-a facut un plan initial in 1967, pe baza caruia au inceput sa se amenajeze lacurile, sa se curete zona. In ‘85 s-a facut un al doilea plan, mai complet. In acesta era prevazuta si zona Parcului Tineretului”, spune arhitectul.
Pe locul unde ar fi trebuit sa se intinda un parc de distractii, acum se construiesc pilonii pentru ridicarea celor doua cladiri de birouri ale Iulius Group
“Toata zona aceea se numea Parcul Tineretului, era destinat numai agrementului. Din pacate, inainte de ’90 s-a luat o bucata si s-a facut o statie pentru transport in comun. Dupa evenimentele din ’89 s-a luat o alta bucata, unde e acum Cimitirul Militar.
Dupa asta, s-a bagat acolo Consiliul Judetean Cluj, nu stiu cum a reusit sa ciuguleasca terenul respectiv si sa faca hotelul. Niciodata nu am stiut cat a luat Consiliul Judetean din zona, ca vad ca acum isi permite sa dea tot felul de parcele domnului Iulian Dascalu. Apoi a venit Iulius Mall si a luat ce vedem acum”, descrie, pe scurt, istoria zonei.
Dupa ’89 nu s-a mai lucrat la niciun plan general. Totul a fost construit pe bucati, cu acordul autoritatilor locale, fara a mai conta ideea pornita in 1985.
Demersurile constririi Parcului Tineretului s-au oprit in ‘89, cand locuitorii din zona primeau deja ordine de evacuare pentru amenajarea locului. Dupa ’90, insa, nu s-a mai tinut cont de nimic, a inceput dezmatul imobiliar, in care fiecare a construit dupa bunul plac. Terenurile sportive au fost ingradite si privatizate, pe locul unde ar fi trebuit sa fie strandul orasului s-a ridicat Iulius Mall, acolo unde copiii se puteau bucura de derdelus acum sunt vile somptuoase, vopsite in culori stridente.
Ce corespunde din vechiul plan sunt blocurile de pe strada Aurel Vlaicu, ridicate deja la acea vreme. Casele care sunt construite intre blocuri si lac ar fi trebuit sa aiba un singur etaj si sa fie vile unicat, de tipul cartierelor moderne, asezate linear
Haosul imobiliar din zona a inceput prin 1997, este de parere arhitectul Vasile Mitrea.
“Avand in vedere faptul ca orasul asta avea un mare deficit de spatii verzi – si inca are – acel parc urma sa acopere in mare masura acest deficit. Initial, au fost 110 hectare, plus ca era zona aceea de lacuri care putea sa permita amenajari de diverse categorii”.
Cine e de vina?
“De vina pentru cum arata acum zona acolo este Primaria, care nu s-a gandit la interesele intregii comunitati si a cedat in fata unui investitor care si-a pledat cauza, in timp ce Primaria a trebuit sa-si pledeze cauza pentru 300.000 de locuitori si nu pentru Iulius Mall. Birouri se pot face oriunde in Clujul asta, unde sunt zone degradate, unde nu prezinta interes. Ori, sa ai un cadru natural deosebit, mai ales ca se putea cupla cu Baile Someseni, si sa-l dai bucata cu bucata pentru investitii mi se pare lipsa de interes pentru viitorul orasului”, conchide Vasile Mitrea.
In acest parc trebuia sa fie amenajat un strand. In locul lui se ridica mandru Iulius Mall
Un alt arhitect al orasului, Eugen Panescu este de aceeasi parere. Odata cu nerespectarea acelui PUD, Clujul a pierdut cea mai valoroasa zona de agrement.
“Propunerile dinainte de 1989 erau mult mai valoroase din punct de vedere al interesului public fata de ce s-a intamplat acum, in special in ultimii zece ani. Zona aceea era dedicata interesului public si agrementului urban. Acum, zona de Est a orasului este foarte slab reprezentata din acest punct de vedere.
Dintre aceste propuneri nu a mai ramas nimic: bazele sportive nu mai au acces public, terenul public au fost tratat ca un teren privat si dat dezvoltatorilor privati, a fost concesionat fara discernamant in acea zona.
Planul urma sa aduca dotarile sociale si economice, care erau normale pentru un cartier. Gandirea de atunci era cu siguranta mai valoroasa decat ceea ce se gandeste acum”, spune Panescu, care face parte din echipa de implementare a noului Plan Urbanistic General al orasului.
Interesul privat a castigat
“Toate dezvoltarile care s-au petrecut in aceasta zona timp de 20 de ani au, in mod evident, interesul privat in prim-plan – este ceea ce se vede. Terenurile din zona verde au ajuns concesionari private, zone in care se poate construi fara niciun fel de opreliste. Vazand potentialul zonei inainte de Revolutie si dezvoltarea care s-a facut pana acum in acea zona, nu cred ca poate avea altcineva alta concluzie: acolo nu exista echipamente publice sau investitii publice, in partea de agrement. In rest, dezvoltarea privata a fost favorizata si sprijinita complet. Este cea mai mare pierdere a Clujului de dupa Revolutie. Nu a fost inca nicio pierdere mai mare din punct de vedere al agrementului urban si al interesului public”, concluzioneaza specialistul.
In locul derdelusului pentru copii se ridica, acum, casele de patru etaje
Acum, zona Lacului Gheorgheni este tinta unor dispute intre dezvoltatorii imobiliari de la Iulius Group, care urmeaza sa construiasca doua cladiri de birouri si societatea civila, care se lupta pentru pastrarea lacului si a zonei verzi de partea cetatenilor. Cu toate acestea, planurile Iulius Group au girul autoritatilor locale, iar oamenilor nu le ramane decat sa protesteze.
“Planul Iulius Group este unul intr-un interes clar privat al lor si impotriva interesului public. Este un proiect impotriva intereselor clujenilor, de a beneficia de terenurile libere, de malul singurului lac al orasului, de fi beneficiat si de zonele sportive care existau sub mall, inainte ca acesta sa fie construit”, arata Eugen Panescu.
Parerea lui este completata si de Vasile Mitrea: “Acele doua cladiri de birouri care sunt preconizate sa se realizeze nu au fost acceptate de Comisia de urbanism si amenajare a teritoriului, dar, la un moment dat, unii membri au lipsit si s-a dat voie sa se faca. A fost atunci protestul ecologistilor, am facut si noi o expozitie la Carturesti, in care se arata ce s-a preconizat in ‘85 si ce s-a realizat dupa ‘85, dar nu a contat”, spune acesta, deznadajduit.
Vechea harta a zonei Iulius Mall poate fi extrapolata la nivelul intregului oras. Clujul de acum nu este ceea ce se dorea a fi in urma cu 20 de ani. Boom-ul imobiliar i-a facut pe constructori, dar si pe autoritati sa se gandeasca la propriile buzunare si nu la ceea ce ar trebui sa insemne un oras pentru cetatenii lui. Astfel, Clujul a ajuns sa aiba blocuri-turn in loc de spatii verzi si mall-uri in loc de zone de agrement. In continuare, Primaria Cluj-Napoca incurajeaza toate aceste practici care duc la slutirea urbei.