Acest portret, deși este al unui om politic, Aurelia Cristea – consilier județean, ministru, președinte de organizație, deputat, nu e deloc un laudatio pesedistic sau vreo propagandă electorală și nu e scris din niciun alt interes decât acela de a le prezenta cititorilor imaginea unui om în primul rând, politic doar în al doilea, care, în viziunea mea, e un exemplu de bun-simț, Aurelia Cristea fiind una dintre puținele – cu adevărat – doamne ale politicii clujene, politică plină altfel majoritar de țațe și de țățisme, și cu fustă, și cu pantaloni. Mi-am dorit să scriu acest portret pentru a prezenta în primul rând persoana Aurelia Cristea, activitatea ei politică fiind amintită doar cu titlu de trecere în revistă, sau cu rolul de a reliefa trăsăturile ei de caracter. Pentru că Aurelia Cristea e un om de caracter.
,,Să nu faci rău nimănui, să poți să faci bine și, dacă nu, măcar să nu încurci”
Aurelia Cristea s-a născut în Bucea, comuna Negreni, pe malul Crișului Repede, loc unde a învățat repede să înoate, atât în râul copilăriei, cât și prin viață. Mama sa i-a fost practic primul educator:
,,Mi-am dat seama pe parcurs cât de mult m-au ajutat toate sfaturile ei: să nu faci rău nimănui, să poți să faci bine și, dacă nu, măcar să nu încurci; să nu aduci atingere și să nu jignești pe nimeni; unul dintre lucrurile esențiale pe care mi l-a spus a fost acela ca atunci când fac un lucru, să îl fac bine și să îl duc la bun sfârșit – și e o chestiune care m-a urmărit apoi pe tot parcursul vieții și a activității profesionale: dacă mi-am luat un angajament față de cineva sau de ceva, să transmit înapoi ce s-a întâmplat, dacă am reușit să îl îndeplinesc, și dacă nu, din ce motive, și să pot astfel să privesc întotdeauna omul din fața mea în ochi, să nu trebuiască să plec privirea.”
Chiar dacă în politică, pe termen scurt, aceste valori te pot incomoda, Aurelia Cristea e convinsă că, pe termen lung, acestea sunt valorile care contează – ea nu a intrat în politică doar pentru a avea niște oportunități pe termen scurt:
,,Am intrat în politică în urmă cu mulți ani de zile și mi-am dat seama că nu am ce să spun neapărat în politică până nu am eu o activitate profesională și niște realizări profesionale consistente, ca să pot veni cu experiența și cu background-ul profesional și în zona politică, pentru a putea contribui la proiecte ale comunității, la tot ceea ce ține de implicarea civică.”
O economistă pursânge, conștientă că ,,viața plătește întotdeauna”
Activitatea profesională și-a desfășurat-o în domeniul economic, ca o urmare firească a studiilor și înclinațiilor ei: liceul l-a absolvit pe această filieră, iar facultatea la fel. Își reamintește și acum de profesorii excepționali pe care i-a avut în toți anii de școală, de la care a avut foarte multe de învățat:
,,Îmi amintesc că în liceu aveam un profesor de merceologie alimentară, foarte simpatic și foarte apropiat de noi, domnul V., așa ne zicea să îi spunem, a cărui maximă preferată, pe care ne-o repeta mereu, era aceea că viața plătește întotdeauna; adică, ne spunea el, de exemplu, că dacă copiem, viața o să ne plătească și nu o să fim pregătiți în cazul în care vom avea nevoie.”
Profesorii au contribuit, așadar, la fundamentarea unor valori morale ale Aureliei Cristea, în aceeași notă în care și educația de acasă s-a manifestat, așa că acum – și asta se vede – Aurelia are și cei 7 ani de-acasă, dar și toți anii de școală!
La 19 ani a avut primul copil, iar după 5 ani de căsătorie a divorțat, crescându-și singură cele două fete
După terminarea liceului, nu a intrat la facultate din primul an, dar a intrat rapid în facultatea vieții. S-a căsătorit imediat și extrem de repede au venit și copiii. La 19 ani a avut primul copil, dar, la 5 ani după căsătorie, a divorțat și și-a asumat singură creșterea celor două fete pe care le avea, pentru că tatăl lor avea probleme cu alcoolul:
,,Am considerat că nu e un mediu în care vreau să îmi cresc copiii. Nu regret nimic din decizia respectivă, nu îi port nici pică sau supărare; pur și simplu s-a întâmplat ca el să nu se poată responsabiliza față de familie și atunci mi-a rămas mie această sarcină să asigur buna creștere a fetelor și, desigur, mediul în care ele să poată să învețe și să își poată face un viitor. Eram foarte tineri și evident că a contribuit și asta foarte mult.”
Și fetele au fost crescute foarte bine. Acum și-au terminat studiile, lucrează și sunt independente de câțiva ani de zile, preluând probabil trăsătura marcantă a independenței, specifică mamei lor:
,,Având o mamă cu așa o implicare mare în activitatea profesională a fost destul de greu și pentru ele pentru că au trebuit să facă față unor provocări, care le aduceau de multe ori în situația în care trebuiau să se descurce singure, pentru că nu eram decât eu cu ele, și, trebuind să fac și deplasări foarte dese, au fost perioade în care ne înțelegeam doar la telefon și la sfârșit de săptămână. A fost oarecum o relație de prietenie și de suport reciproc între noi, în sensul în care ne-am stabilit foarte clar responsabilitățile și ne-am ținut fiecare de ceea ce ne-am asumat, ca lucrurile să funcționeze bine.”
A debutat la Huedin, în urmă cu 29 de ani, ca vânzătoare în alimentară
Activitatea profesională a început-o în Huedin, în urmă cu 29 de ani. A debutat ca și vânzătoare în alimentară, apoi a urcat pas cu pas treptele carierei sale: șef de unitate, contabil șef, apoi a trecut în asigurări, unde a început de la director de agenție – dar la o agenție nou înființată, unde era practic omul bun la toate, și contabil, și agent, și director, până și-a format o echipă și până când a reușit să pornească activitatea mai consistent.
Timp de 10 ani a lucrat în comerț, contabilitate, apoi din ’97 până în 2012, în asigurări, cu excepția unui an în care a fost director comercial și de marketing în turism.
Asigurările au reprezentat o pasiune care a prins-o repede și s-a îndrăgostit subit, iar dragostea i-a fost împărtășită, fiind promovată constant: a plecat din poziția de director de agenție la Huedin, în ’99 a ajuns director adjunct de sucursală regională la Cluj, în 2001 director regional de sucursală și din 2003 a fost selectată de către managementul de la Viena ca cel mai bun director din țară și, în urma unui interviu, a fost promovată director de vânzări la nivel național.
Aurelia Cristea pune promovarea sa constantă pe seama indicatorilor de performanță și a echipei performante pe care a reușit să o coaguleze în jurul său:
,,Rezultatele sucursalei au venit ca urmare a unei echipe pe care am construit-o în doi ani și jumătate și care a marșat foarte mult la tot ceea ce a însemnat strategie și la acțiunile pe care le-am făcut în cadrul activității noastre. Din 15 sucursale regionale aveam cei mai buni indicatori de performanță, dar cel mai bun lucru în toată ecuația de promovare a mea și de rezultate a fost că am știut să îmi aleg oamenii foarte bine, să îmi formez cu ei o echipă, care să poată apoi să funcționeze chiar și de una singură și să poată fi preluată ulterior de un alt manager care să ducă lucrurile mai departe și mai bine.”
„Puterea unui lider stă în echipa pe care o are alături”
Același lucru încearcă acum să îl facă și în politică, având credința că puterea unui lider stă în echipa pe care o are alături, în oamenii performanți, dedicați, creativi, proactivi, care vin cu propuneri și se implică și care au curajul de a îi spune chiar liderului, la modul argumentat, ceea ce nu e bine:
,,Am făcut-o în mare măsură în tot ceea ce am întreprins până acum și toți cei care au fost prinși în jurul meu în activitatea politică s-au format ca o echipă. Desigur că nivelul meu de exigență e foarte mare, recunosc, dar au avut răbdarea să înțeleagă, și eu încredere, pentru fiecare moment mai delicat din implicarea noastră, și e important să lași ceva în urmă oriunde ești, și cel mai important e să transmiți din experiența ta unor tineri sau unor oameni, pe care să îi vezi mai apoi că progresează în poziții cheie sau de conducere, care le aduc satisfacții.”
Una din satisfacțiile Aureliei Cristea e, de altfel, faptul că, în acest moment, oriunde ar merge, în orice oraș din țară, sigur va întâlni pe cineva cu care a interacționat în activitatea profesională, și căruia îi va face plăcere să o revadă.
A intrat în politică ca simplu membru, în 1995, în organizația Huedin
În politică a intrat în 1995, în calitate de membru simplu, în organizația Huedin, ,,datorită, în primul rând, unei colaborări cu câțiva lideri remarcabili ai PSD la momentul respectiv”, și a stat undeva în rândul 4-5, considerând că întâi are de învățat și că trebuie, înainte de toate, să aibă o carieră profesională și un statut social, având oricum și responsabilitatea față de copiii pe care îi întreținea singură – și astfel primând activitatea profesională.
În 2010 s-a decis să intre mai activ în prim-planul politicii la nivel de județ și să urmeze un proiect politic, după ce luase o pauză, fiindcă din 2003 a lucrat numai în București și a făcut naveta constant, fetele fiind la școală la Cluj:
,,Sunt la al doisprezecelea an de navetă Cluj – București, e mult, e puțin, nici eu nu știu… e cam mult…”
În 2010 a ales între zona privată și politică
În 2010 s-a întors, gândindu-se serios la o decizie: intră într-un proiect politic mai consistent, sau rămâne în continuare în zona privată. A făcut în acest sens o documentare de aproape o lună, cu mașina prin Europa, pentru a vedea, ,,totuși, nu din avion, sau din hotelurile, sau din deplasările de serviciu, sau centrele de conferință, ce au mai mult, mai bun, de trăiesc mai bine cei din Europa”, mergând în documentare preponderent în mediul rural.
La decizia pe care a luat-o au contribuit major și discuțiile pe care le-a purtat cu profesorul Dâncu:
,,A fost cel cu care am schimbat mereu opinii despre zona asta a politicii și am citit și cărțile lui, care m-au marcat, și am constatat că avem tot ce ne trebuie, însă ne trebuie foarte multă seriozitate, organizare, să înțelegem că rezultatele nu vin imediat, ci e nevoie de multă muncă, iar cei care astăzi au un nivel de trai foarte ridicat l-au obținut prin munca a mai multor generații și că e nevoie și în zona leadership-ului politic și administrativ de o implicare, de o responsabilitate și de o legătură mult mai bună și mai apropiată cu cetățenii – nu poți să faci de unul singur lucrurile și e nevoie să ai suportul celor care sunt specializați pe domeniul lor de activitate, care văd trendurile și pot să-ți creioneze niște proiecte și poți să dai astfel valoare unei comunități.”
S-a decis în favoarea politicii (,,am zis, am să încerc, și am încercat”) și a candidat pentru funcția de consilier județean, apoi pentru un mandat de parlamentar și anul trecut a avut șansa de a fi recrutată în echipa premierului ca ministru delegat pentru Dialog Social și Relația cu Societatea Civilă. Experiența ministerială i s-a părut una ,,intensă”, fiind dobândită chiar din primul an de mandat parlamentar, considerând-o o șansă ,,de a vedea mult mai bine cum funcționează la toate nivelurile administrativul, colaborarea dintre administrația locală și cea centrală și Parlament, și de a încerca, acolo unde vezi că nu funcționează lucrurile și că nu se duc înspre zona de rezolvare a problemelor, să intervii și să găsești soluții”.
,,Lucrurile ar fi mult mai simple dacă am avea capacitatea să trecem din zona unor declarații constante de tip populist, în aceea a dialogului”
Aurelia Cristea consideră că mai avem enorm de mult de învățat și că separarea constantă ce ne caracterizează, prin faptul că așteptăm unii de la alții și nu facem pași unii către alții, sau prin faptul că ne închidem unii față de alții, fiecare cu jucăria lui, nu e sănătoasă, ceea ce se vede în managementul deficitar al multor unități administrative:
,,Lucrurile ar fi mult mai simple dacă am avea capacitatea să trecem din zona unor declarații constante de tip populist, incendiare, în aceea a dialogului și a găsirii de soluții, pentru că, indiferent că suntem la putere sau în opoziție, eu cred cu toată tăria că ne-am implicat în activitatea asta pentru a face mai bine pentru comunitate, pentru a ne aduce contribuția pentru comunitate. Trebuie să ieșim din zona aceasta a declarațiilor populiste și să intrăm în zona colaborării pe proiectele importante, pentru a ne maximiza efortul și contribuția astfel încât să dovedim electoratului că ne-am făcut datoria.
În tot istoricul politic al meu nu o să mă vedeți în diverse emisiuni cu tenta aceasta de circ continuu, nu agreez un astfel de comportament politic, cred că faptele sunt cele care trebuie să vorbească, implicarea, activitatea constantă, și până la urmă avem fiecare o fișă a postului. Am ales să colaborez întotdeauna, inclusiv cu cei din opoziție, pentru a avea șanse mai mari de reușită în proiectele pe care le-am susținut.”
,,E mandatul meu, proiectul acesta de a schimba politica de cadre – dacă reușesc asta pot să plec liniștită din politică, înseamnă că am lăsat ceva în urmă”
În urma unei analize foarte serioase a organizației PSD Cluj, a tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anului trecut cât a fost copreședinte interimar, apoi validată ca președinte, și în urma multor discuții avute cu membrii din organizație și cu persoane din afara partidului, Aurelia Cristea consideră că e necesară, și își asumă, schimbarea politicii de cadre în rândul organizației:
,,E mandatul meu, proiectul acesta de a schimba politica de cadre – dacă reușesc asta pot să plec liniștită din politică, înseamnă că am lăsat ceva în urmă; asta m-a ghidat toată viața: să nu trec degeaba prin viață și să las ceva în urma mea.
Dacă voi reuși să mobilizez acele energii care într-adevăr să genereze o schimbare a modului în care se face politică și a celor care reprezintă organizația, voi candida ca președinte, dacă nu, nu, pentru că eu nu doresc să țin de o funcție fără să am o echipă performantă și să fiu într-adevăr o alternativă pe care oamenii să o vadă ca o alternativă excelentă pentru a administra municipiul Cluj-Napoca.
Ca primar, nu e exclus să candidez, dar nu e nici miza imediată, nu e o prioritate. Singurul lucru pe care mi-l propun e să creez o echipă performantă – s-ar putea să fie altcineva președinte, și foarte bine, dacă asta înseamnă că e mai bun, mai capabil, și poate să fie alternativa pe care o reclamă societatea civilă, să vadă oameni de bună calitate, de valoare, care știu ce au de făcut și se dedică comunității.”
Aurelia Cristea își propune în primul rând să creeze competiție pe bază de proiecte, de CV profesional și de activitate politică, și să le dea tinerilor un cec în alb pentru a-și putea manifesta opiniile și ideile, pentru a veni cu sugestii de politici adecvate pentru ei, propunându-și și ca organizația politică să fie mult mai deschisă și într-o relație constantă cu reprezentanții societății civile:
,,Acesta e proiectul politic pentru următoarele 3 luni de zile, maxim 4, așa că îi invit pe toți cei care își doresc să contribuie la acest nou proiect, să vină cu încredere!”
,,Un parlamentar trebuie constant să fie interpelat de către cetățenii lui cu privire la problemele pe care le au”
Pe termen mai lung, în termeni de ani, Aurelia Cristea își propune continuarea mandatului de 4 ani de parlamentar, pe care își dorește să îl realizeze în cele mai bune condiții, cu rezultate și cu o activitate consistentă și cu respectul cuvenit față de alegătorii săi.
Pentru o legătură permanentă cu cetățenii, a procedat la un program constant de audiențe, resimțind însă unele lacune în comunicarea cu oamenii, care și-ar dori să fie mult mai implicați, și să vină de la ei mai multe solicitări sau opinii constructive:
,,Un parlamentar trebuie constant să fie interpelat de către cetățenii lui cu privire la problemele pe care le au și pe care trebuie să i le transmită. Încă nu cred că e formată cultura asta, cu toate că eu mi-am făcut două cabinete parlamentare cu permanență orară și am un site pe care sunt puse toate informațiile legate de audiențe. Încerc să răspund la toată lumea, am preluat foarte multe din propunerile lor, le-am transformat în inițiative, în interpelări, în tot ceea ce înseamnă posibilitate de soluționare a lor, dar mi-aș dori ca cetățenii să fie mai proactivi, dincolo de a critica doar. Noi trebuie să avem un dialog continuu cu cetățenii, dar și ei trebuie să aibă încrederea asta că pot să vină. Aș vrea mai multă implicare, mi-aș dori mult mai mult să primesc sprijinul cetățenilor și e foarte important să aibă încrederea asta să vină să ne spună – nu se rezolvă imediat, dar în timp se rezolvă.”
,,Nu am știut niciodată să mă vând pe mine, chiar dacă am lucrat în vânzări”
Pusă în fața unei autocaracterizări, Aureliei Cristea îi vine greu să vorbească la modul intim despre propria persoană:
,,Nu am știut niciodată să mă vând pe mine, chiar dacă am lucrat în vânzări. Poate singurul lucru prin care am știut să mă vând a fost faptul că am inspirat încredere. Nu îmi place să promit, prefer să fac și să mă țin de cuvânt, și chiar dacă nu reușesc, măcar să comunic ce s-a întâmplat. În rest, sunt o fire veselă, optimistă, nu sunt conflictuală și îmi plac proiectele, îmi plac oamenii, am lucrat doar cu oamenii în zona aceasta în care am fost, unde am format echipe de vânzări, echipe care au și performanțe.”
Dincolo de performanțele profesionale, dincolo de politică, de opinii și de bârfe, de gura lumii ce vorbește întotdeauna și de bine și de rău, Aurelia Cristea e o femeie frumoasă: în ochii ei înflorește o frumusețe interioară ce egalează sau chiar depășește frumusețea fizică. E unul dintre acei rari oameni a căror simplă prezență și privire îți luminează ziua și, deși am prins-o în momentul interviului foarte obosită după o zi lungă, deborda de energie și de vitalitate. Și mai are o calitate, pe cale de dispariție în politica națională și clujeană: bunul-simț în vorbe, în atitudini și în manifestări. E o figură politică, așadar, oarecum atipică, de om frumos pe o scenă politică murdară, dispusă să încerce o salubrizare a acestui mediu deosebit de insalubru. Indiferent că va reuși sau nu, frumusețea interioară și valorile pe care și le-a asimilat într-o viață întreagă nu i le va lua nimeni, așa că Aurelia Cristea este și va rămâne, dincolo de omul politic, unul dintre cetățenii valoroși ai acestui oraș, o femeie frumoasă, cu o poveste frumoasă de viață.