Editorial

Portret de politician: slugă-n sus, șef fioros în jos

Totul se reduce la bani. Banii finanțează, în mod netransparent, campanii electorale și, ca primă consecință, finanțatorii anonimi cer “răscumpărarea” “investiției”. Prin bani din lucrări cuplate la bugetul statului și prin funcții publice. Mecanismul de recrutare și formare a cadrelor partidelor politice este viciat chiar de banii care aduc alți bani în teșchereaua partidelor și voturi care aduc politicienii la putere. De aceea este bine să ne uităm cu atenție la ce datorii au unii de se cer a fi votați – chiar dacă se dau independenți.

Banii pentru nevoile partidului sunt motivul pentru care, de regulă, cei numiți (sau care acced) în funcții publice sunt incompetenți – sub gradul de exigență al funcțiilor în care au fost parașutați. Sunt cauzele divorțului dintre valorile pe care oamenii politici le clamează în public și ceea ce fac în realitate. De aici și “osificarea” structurii partidelor politice în jurul câte unui lider local care, într-un mod deloc etic/moral, se “împroprietărește” cu structura locală a respectivului partid, numind în funcții interne și externe numai apropiați.

De aici și dezastrul de imagine pentru România: o persoană incompetentă în funcție face nu numai greșeli contorizabile în dreptul imaginii partidului, ci distruge și imaginea României în lume. Nu numai hoții, violatorii, ucigașii, estorcatorii, cerșetorii șamd pe care i-am exportat în lume ne fac imaginea praf, ci, în primul rând, demnitarii publici. Că vin să arate că am fi toți o apă și un pământ, de la vlădică până la opincă. Cum explicăm că în 2012 am trimis prin vot în Șparlament și la guvernare, la șefia Consiliilor județene și a primăriilor atâția penali? Nu sunt ei chipul și asemănarea nepăsării noastre? Ba da.

În ce-i privește pe “baronii locali” ai partidelor politice, constat că există o tendință la nivel de conducere centrală de a li se ierta acestora toate greșelile în numele “performanței politice”. Nu prea știu ce se înțelege la nivel de partide prin această “performanță”, de obicei vin procurorii DNA și ne traduc din Codul Penal cât ne-a costat ca și contributori ce-au performat baronii.

Totuși, cum arată un „baron local? Cum arată chipul de care ar trebui să se sperie unii politicieni când se uită dimineața în oglindă? Neapărat este un „soldat disciplinat” al șefilor săi de la București – el are puține opinii personale, el trebuie doar să aibă afaceri cu statul. Altfel de unde să rostuiască bani pentru partid, bani de care să i se mai lipească și lui degețelele?

“Baronul local” este un personaj arogant care a acumulat bogăție după ce a derulat afaceri cu statul. Are mulți bani, iar cu acești bani câștigă influență, cu care apoi obține și mai mulți bani. Dacă afacerile sunt făcute cu statul, atunci e vorba doar de un transfer de proprietate. Nu există baron local fără sprijin la București. Ei cred că fac politică, dar nu știu ce înseamnă acest lucru: rolul lor este să adune bani și boturi.

De aceea, pe unde trec, rad tot. Și se jură că nu fură, chiar când stau cu rața-n gură. Și devin alergici când este nevoie să-și declare averile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exit mobile version