Camera Consultanților Fiscali solicită Finanțelor clarificările „imperios necesare” cu privire la interpretarea noilor condiții pentru impozitarea microîntreprinderilor
Cei care au mai multe microîntreprinderi sau firme legale trebuie să decidă cu care vor trece la impozitul pe profit, până la 31 martie, dar Ministerul Finanțelor întârzie să dea normele de aplicare, iar, în lipsa acestora, în piață, există foarte multe situații interpretabile și foarte multă confuzie.
Prin ordonanța de urgență din decembrie 2023, MFP a restrâns sfera de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, MFP a limitat numărul de micro pe acționar la una și, de asemenea, a decis ca plafonul de 500.000 de euro pentru încararea la micro (impozit de 1 sau 3% pe cifra de afaceri) să se calculeze cumulat pentru toate întreprinderile legate.
În practică, însă, circulă foarte multe întrebări, în contextul în care o micro poate fi legată cu o societate la impozit pe profit, doi soți cu microîntreprinderi pot avea societăți legate și ei trebuie să decidă cine rămâne micro și cine trece la impozitul pe profit (de 16%).
În acest context, Camera Consultanților Fiscali solicită Finanțelor clarificările „imperios necesare” cu privire la interpretarea noilor condiții pentru impozitarea microîntreprinderilor, trimițând MFP o solicitare în acest sens, încă din 6 februarie, însă conform nesimțirii și haosului politic din România mafiotizată, nici până acum, piața nu a primit un răspuns.
Între timp, cei care vor să aplice legea nu au la cine se îndrepta pentru a primi un răspuns despre cum să o aplice.
Și cei de la ANAF, care trebuie să încaseze dările de la contribuabili, așteaptă normele de aplicare a ordonanței de urgență și nu știu să răspundă cine poate să rămână la impozit de 1% sau 3% pe cifra de afaceri sau va trebui să plătească taxe de până la 16 ori mai mari în 2024.
Potrivit noilor reglementări, contribuabilii au obligația de a stabili, până la data de 31 martie 2024, regimul de impozitare aplicabil propriilor companii / în care dețin titluri de participare / drepturi de vot (plătitoare de impozit pe microîntreprinderi sau impozit pe profit).
De exemplu: cu privire la condiția de deținere, OUG prevede că o micoîntreprindere “are asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și este singura persoană juridică stabilită de către asociați/acționari să aplice prevederile prezentului titlu”.
Camera Consultanților Fiscali arată: ”Dacă ne raportăm la istoricul acestei condiții, precum și la cele menționate în nota de fundamentare a OUG nr. 115/2023, reiese că scopul acestei modificări este: (i) de a extinde deținerea a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la deținerea indirectă, și
(ii) pentru situațiile în care procentul de deținere de 25% este depășit (în mod direct sau indirect), se limitează/reduce numărul de microîntreprinderi deținute de un acționar/asociat, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare la o singură microîntreprindere.
Înțelegem așadar că, în conformitate cu noile prevederi, începând cu 1 ianuarie 2024, un asociat/acționar poate să dețină, direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la o singură companie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și, de asemenea, înțelegem că noul alineat (4) al art. 47 are și un rol de dispoziție tranzitorie pentru situațiile de fapt înregistrate la 31 decembrie 2023. Astfel, în cazul în care același asociat a deținut (direct sau indirect) la 31 decembrie 2023 peste 25% la două sau trei microîntreprinderi, până la data de 31 martie 2024 trebuie stabilită una singură dintre societăți, care va rămâne plătitoare de impozit veniturile microîntreprinderilor, restul urmând să aplice impozitul pe profit, inclusiv pentru trimestrul I 2024.
Cu alte cuvinte posibilitatea desemnării unei singure societăți care să aplice regimul fiscal al microîntreprinderilor în anul 2024, nu este condiționată de o cedare a deținerilor la celelalte societăți care să se fi realizat până la 31 decembrie 2023, dar nici ulterior în primul trimestru al anului 2024, întrucât scopul prevederii, acela ca doar o singură astfel de societate să aplice regimul fiscal al microîntreprinderilor, este atins.”
Legat de faptul că pragul pentru încadrarea la microîntreprinderi se stabilește pentru toate întreprinderile legate, consultanții fiscali au transmis mai multe exemple de situații în care reglementarea nu este clară: “Din analiza prevederilor, mai sus menționate, este neclar în ce măsură, în eventualitatea în care există acționari / asociați care au participare în mai multe companii cu același obiect de activitate, aceste companii ar fi asimilate unor întreprinderi legate, în sensul prevăzut de lege.
În acest sens, vă prezentăm următoarele exemple de situații practice:
Exemplul 1: În ipoteza în care avem 2 acționari/asociați (nu sunt rude sau soț/soție), care dețin fiecare câte 50% în cadrul a două companii care nu au același administrator și activează în domeniul IT (ambele având cod CAEN 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), este neclar în ce măsură aceste întreprinderi ar fi considerate legate, în conformitate cu prevederile sus menționate. Astfel, la o primă analiză a reglementărilor legale, ar rezulta că aceste două societăți nu reprezintă întreprinderi legate – niciuna dintre ele nu deține majoritatea drepturilor de vot în cealaltă / niciuna nu are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi / niciuna nu are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia / niciuna nu este acționară sau asociată în cadrul celeilalte întreprinderi și deține astfel majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților celeilalte companii. Cu toate acestea, în conformitate cu prevederile alin. (4) al articolului sus prezentat, „Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente”. (vezi alte exemple în Scrisoare)
Din analiza acestor prevederi, este neclar în ce măsură, în exemplul dat, acționarii/asociații deținând fiecare câte 50% din fiecare societate în parte, se consideră că acestea sunt întreprinderi legate – respectiv este neclar dacă, prin acționariatul existent, se consideră că în cadrul celor două societăți se exercită vreunul dintre raporturile descrise mai sus. Conform prevederilor, citate mai sus, se înțelege că, în exemplul dat, având în vedere că cei doi acționari/asociați dețin titluri de participare în cadrul a două companii, cu același obiect de activitate, atunci se consideră, în sensul alin. (4) al art. 44 din Legea nr. 346/2004, că cele două companii nu reprezintă întreprinderi legate, întrucât nu este aplicabil niciunul dintre raporturile descrise la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 – chiar și cu aplicarea prevederilor alin. (4) al aceluiași articol.”
O altă neînțelegere este legată de termenul de la care se aplică noile reglementări, în condițiile în care legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, iar condițiile de încadrare în regimul microîntreprinderilor (care se calculează la un plafon cumulat pentru întreprinderile legate) se iau în calcul la 31 decembrie 2023.
Consultanții fiscali au transmis: “Luând în considerare faptul că noua prevedere, prin care se stabilește cumularea veniturilor realizate de o microîntreprindere cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta (alin. (11), a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024, înțelegem că acest mod de calcul se poate aplica începând cu această dată, deci pentru calculul prin cumul a veniturilor realizate de microîntreprindere și de întreprinderile legate în anul 2024 și următorii ani în care prevederea rămâne în vigoare.
În consecință, înțelegem că pentru verificarea condiției prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) “a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro” la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, adică 31 decembrie 2023, se aplică prevederea privind modul de stabilire a veniturilor realizate de microîntreprindere în vigoare până la 31 decembrie 2023, adică fără cumularea cu veniturile realizate în anul 2023 de întreprinderile legate, întrucât OUG nr. 115/2023 care a modificat formula de calcul nu conține dispoziții tranzitorii care să stabilească o altă regulă decât aceea bazată pe principiul aplicării în timp a noilor prevederi, respectiv începând cu data intrării lor în vigoare.
În situația în care apreciați că înțelegerea noastră precizată mai sus nu este cea corectă în raport cu textul de lege aplicabil și/sau cu intenția de legiferare, iar prevederile alin. (11 ) trebuie aplicate retroactiv și pentru calculul cumulat al veniturilor realizate în anul 2023 de către întreprinderile legate, considerăm, de asemenea, că se impun clarificări urgente emise de Ministerul Finanțelor, pentru o bună înțelegere și corectă aplicare a legii.”
De asemenea, nu este foarte clar dacă la plafonul pentru micro trebuie adăugate eventuale drepturi de autor încasate.
Scrisoarea transmisa Finanțelor concluzionează: „Având în vedere că aspectele prezentate mai sus la punctele A, B, C, D și E vizează prevederi legale în vigoare la această dată și care impun obligații imediate de conformare pentru contribuabili, fără însă ca aceste aspecte de interpretare să fi fost clarificate și tranșate într-un fel sau altul de către autoritatea fiscală competentă, avem rugămintea să ne comunicați, cât mai curând posibil, soluțiile legale de interpretare și aplicare pentru fiecare din aceste puncte, spre a fi puse la dispoziția contribuabililor și practic valorificate în ultimă instanță în sprijinul unei corecte conformări fiscale a acestora.”
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, dar și alți reprezentanti au Guvernului, au tot dat asigurări că pentru anul 2024 nu există creşteri de impozite şi taxe, argumentând că acestea au fost decise în 2023 pentru 2024.
În septembrie, Guvernul a aprobat alte măsuri fiscale. Atunci, Guvernul a stabilit că firmele cu afaceri între 60 de mii de euro și 500 de mii de euro trec la impozit pe cifra de afaceri de 3%.