Cluj-Napoca are poduri din beton armat care, de peste o jumătate de secol, nu au fost deloc întreținute. Hidroizolația unor astfel de poduri este eficientă, pentru a proteja structura, timp de 10, maximum 20 de ani și, pentru că edilii orașului din ultimii 60 de ani nu au fost preocupați deloc de întreținerea podurilor, hidroizolația acestora și-a depășit de cel puțin 3 ori termenul de garanție, așa că apa a măcinat betonul și armătura din interior.
Structura acestor poduri masive încă mai are rezerve de rezistență, însă, fiindcă în continuare ele nu sunt deloc întreținute, podurile din beton armat la un moment dat se vor prăbuși cu totul, cu oameni și cu mașini.
Podul de pe strada Fabricii, peste Someșul Mic, care reprezintă principala cale de acces dinspre cartierul Mărăști și uitatul de administrație cartier Iris, este tranzitat zilnic de mii de mașini și de pietoni. Cu câte două benzi de circulație pe sens și cu o lungime de aproape un kilometru, acesta este unul dintre cele mai mari poduri care traversează Someșul în Cluj-Napoca.
De ani de zile, pe partea carosabilă a podului există porțiuni care, de-a latul structurii (incluzând și trotuarele), se afundă sau se ridică, creând denivelări și rupturi în asfalt, ce sunt acoperite periodic și de mântuială cu plombe asfaltice, care însă nu repară de fapt nimic, doar ascund un iminent dezastru. Trotuarele sunt chiar mai afectate decât partea carosabilă, ele fiind brăzdate, de la un capăt la altul, de fâșii găurite și de gropi, foarte apropiate, prin care se vede Someșul sau pământul de sub pod. Trotuarele, conform opiniei inginerului Emil Popa (unul dintre cei mai apreciați experți în poduri din Cluj-Napoca), sunt în pericol de iminentă prăbușire, situație în care pietonii care le traversează au toate șansele să își piardă viața, căzând în Someș, cu tot cu trotuar.
Ziar de Cluj a scris și în vara anului 2016 despre situația dezastruoasă a acestui pod. De atunci și până acum Primăria nu a luat niciun fel de măsuri, însă natura și-a urmat cursul și podul, datorită infiltrațiilor de apă, a continuat să se degradeze.
Structura de rezistență a acestui pod arată acum în felul următor:
Trotuarele sunt găurite pe largi porțiuni, ele riscând să se prăbușească, așa cum s-a întâmplat în cazul podului Traian:
Partea carosabilă ar arăta la fel de găurită ca și trotuarele, dacă nu ar fi peticită periodic:
Sub pod s-a format un depozit ilegal de gunoaie și de materiale de construcții, un focar de infecție pentru locuitorii din zonă:
În Clujul de 5 stele, Primăria Cluj-Napoca, în loc să se preocupe de adevăratele probleme ale orașului, de reabilitarea podurilor care stau să cadă, preferă să sponsorizeze paranghelii publice în buricul târgului. Se pare că pentru municipalitate importantă nu este siguranța cetățenilor, ci spoitul orașului în culori de festival!