Legea Referendumului care reduce cvorumul la 30 % din numarul alegatorilor a trecut de Senat. E o stire care imi lasa un gust amar si care ma duce cu gandul la Roma antica. Se vede clar ca politicienii au invatat cate ceva din istoria omenirii, inabusind prin aceasta lege o forma de revolta moderna a noilor plebei. Nu mai este nevoie de toti plebeii pentru a adopta legi, care oricum li se aplica doar lor, exact ca si in Roma antica, de data asta fiind nevoie doar de 3 din 10 pentru a valida plebiscitul.
Aceasta forma de revolta a maselor denumita Secessio plebis se facea prin abandonarea orasului de catre plebei si retragerea lor in afara lui. O forma inedita de protest prin care plebeii demonstrau de cate ori era nevoie patricienilor ca adevarata putere sta in mana celor multi, cunoscut fiind faptul ca o mare parte din armata era formata din plebei, iar prin retragerea lor, orasul ramanea fara aparare. Plebeii erau si cei care formau motorul economic al societatii romane. Era o forma simpla de resetare a memoriei scurte a patricienilor care uitau ca, fara plebei, societatea nu inseamna nimic.
Vreau sa cred ca absenteismul este o forma de protest a noilor plebei, care nu mai vor sa ia parte la viata cetatii, desi sunt constient ca acum, mai mult ca niciodata, trecem fara sa ne dam seama printr-o criza de identitate profunda. De la nivelul individului pana la nivelul maselor, ni se impun concepte politice noi, forme de administrare, idealuri la care, vrand-nevrand, trebuie sa aderam. Nu ni se garanteaza rezultate pentru nimic din toate astea, generandu-se sentimentul participarii la mari experimente de laborator global si, foarte trist, nici nu mai vrem sa protestam.
Sau poate nici nu mai stim s-o facem. Sau poate scopul lor este doar sa ne faca sa ne simtim mici si fara insemnatate si sa ne faca sa ne pierdem forta revoltei bagatelizandu-i esenta.
Vezi tineri manifestand anti-austeritate, desi chiar ei sunt de cele mai multe ori niste fii nelegitimi ai propriilor natiuni, oameni care nu au facut nimic pentru tara in care s-au nascut si care, dintr-o data, se simt datori sa o apere de monstrii politicii mondiale. Nu stiu cum sa o faca mai bine si nu isi pot defini sufleteste ce ii deranjeaza, ei doar simt nevoia protestului. Se considera niste victime sociale cand li se cer masuri de austeritate, cand, de fapt, chiar ei sunt cei care au siluit economiile propriilor natiuni prin indiferenta si nepasare, asteptand mila publica devenita acum „drept garantat constitutional”.
Isi doresc bunastare, dar nu pot sa dea nimic in schimb. Nu i-am vazut niciodata sa protesteze pentru faptul ca se dau ajutoare sociale cui nu le merita sau pentru angajarea unui numar prea mare de functionari publici. Nu am vazut niciun protest pentru ca am votat pentru un parlament unicameral in 2009 cu 300 de parlamentari si acum avem un numar record de demnitari in cele doua camere ale parlamentului. Asta nu ma face decat sa recunosc ca suferim o involutie a exercitiului democratic si ajungem sa ne gandim doar la nevoile primare ale individului, mancarea si adapostul. Ii vedem acum cand tot ei trebie sa plateasca pentru masa comandata de politicieni si, parca treziti din betie, protesteaza fara noima, neputand sa dea solutii si refuzand sa participe la viata politica a cetatii.
Pentru a crea imaginea democratiei, clasa politica actuala cheama periodic la plebiscit. Lipsa de interes a populatiei demonstreaza ca am pierdut rigoarea exercitiului democratic. Scaderea pragului de prezenta la referendum este foarte rusinoasa pentru o societate care se vrea democratica.
Rezultatul votului a 3 din 10 nu este unul corect si nu demonstreaza vointa natiunii. Este doar o imagine a numarului de oameni pe care poti sa ii faci sa adere la orice li se propune, chiar daca este vorba de schimbarea unui pact intre stat si cetatenii lui, chiar daca este vorba despre lucruri care sunt impotriva interesului propriu, intr-un cuvant masa de manevra.
Nu stim inca ce vor propune politicienii in noua Constitutie, dar tin sa amintesc ca aceasta este un pact intre natiune si stat, iar obligatia noastra ca cetateni este sa ne exprimam democratic optiunea prin vot. Votul este singura forma civilizata de protest, iara nu absenta de la vot, chiar daca au trecut doua mii de ani de la protestele Secessio plebis.
Pactul social dintre natiune si stat poate fi denuntat. Este extrem de simplu sa facem asta, nelasandu-ne manipulati de clasa politica si demonstrandu-le ca ne pasa de cetate, aducandu-le aminte, ca si vechilor patricieni, ca puterea e a plebeilor si ca unii nu inseamna nimic fara ceilalti.