Universitatea „Babes-Bolyai” (UBB) nu are succes la crowdfunding. Este a doua oara cand proiectele propuse de universitari pentru strangere de fonduri din donatii abia daca ating 10% din suma dorita. Din cele cinci proiecte lansate o data cu platforma, in martie 2014, a avut succes doar unul, si acela cu o miza extrem de populara: crearea sangelui artificial. Celelalte au reunit intre 20 si 220 de lei. La noua zile pana la expirarea termenului pentru urmatoarele doua, sumele donate au atins cel mult 8% din ce si-au propus realizatorii. Responsabilii de la UBB invoca, intre altele „lipsa de exercitiu a donatorilor din Romania de a sustine proiecte care nu au un impact emotional mare”.
„Accesibilizeaza UBB” este unul dintre proiectele inscrise in cea de-a doua „serie” pe platforma de crowdfunding a universitatii. Realizat de Alina Rusu, profesor universitar si coordonator al Biroului pentru studenti cu Dizabilitati, acesta urmarea sa accesibilizele cat mai multe spatii din cladirile universitatii pentru cei 150 de studenti cu dizabilitati care urmeaza cursurile aici. Pentru a amenaja rampe telescopice, initiatorii campaniei aveau nevoie, pentru inceput, de 9.500 de lei.
Initiatorii proiectului au pornit de la premisa ca la UBB invata aproximativ 150 de studenti cu diferite dizabilitati, dintre care mai bine de jumatate au dizabilitati motorii.
“Avem nevoie de contributia dumneavoastra la procesul de asigurarea a unei Universitati fara bariere, nu doar la nivel de mentalitate si atitudini, ci si la nivel de spatii accesibile fizic persoanelor cu dizabilitati”, se arata in campania de strangere de fonduri.
Banii ar fi fost folositi in primul rand pentru achizitii de rampe telescopice mobile. In prima faza s-ar achizitiona rampe pentru cladirile facultatilor cu cel mai mare numar de studenti cu dizabilitati motorii, precum si pentru cladirile cele mai utilizate de studenti.
“Planul este sa facem o harta a accesibilitatii, o harta electronica unica la nivel national, care va cuprinde informatii despre cat de accesibila este o cladire pentru persoanele cu probleme motorii”, spunea la acea vreme initiatoarea proiectului.
Astazi, la 9 zile pana la expirarea termenului, s-a strans suma de 710 lei, reprezentant 7,47% din suma propusa.
„Il mai lasam putin, o sa prelungim cu cateva luni termenul de pe platforma. Acum tot facem campanie de constientizare. S-ar putea ca interesul sa creasca acum, dupa ce incepe anul universitar. Probabil nu este sufiecienta constientizare spre asta, si atunci prelungim termenul si facem cateva actiuni de crestere a constientizarii. Ne asteptam ca in urmatoarele luni sa fie mai bine. Nu vedem, deci, acest rezultat ca fiind neaparat unul negativ, ci ca, probabil, trebuie ca noi sa ne miscam mai bine spre constientizare”, a precizat Alina Rusu.
Despre un posibil sprijin financiar din partea universitatii pentru accesibilizare, initiatoarea proiectului spune ca „nu am cerut inca explicit”.
„Pana acum, tot ce am cerut pe rampe specifice s-a obtinut de la universitate”, a precizat Alina Rusu.
Cel de-al doilea proiect ii are in prim-plan pe Andra Octavia Roman si Cristea Adorjan, masteranzi la Facultatea de Biologie si Geologie a UBB, care si-au propus sa aduca la Cluj laureati ai Premiului Nobel.
S-au pus pe treaba si au facut pasi importanti in acest sens, astfel ca Sir dr. Tim Hunt (de la London Research Institute, laureat anul 2001) si prof. Harald zur Hausen (de la German Cancer Research Center, Heidelberg, laureat anul 2008) sunt asteptati in noiembrie sa isi prezinte experientele in Auditorium Maximum. Mai exact, cei doi oameni de stiinta sunt invitatii principali ai Conferintei Internationala „Biologia Moleculara – Aspecte Curente si Perspective de Viitor”. Este un eveniment stiintific realizat de Organizatia Studentilor pentru Natura (OSPN) in colaborare cu Facultatea de Biologie si Geologie din cadrul UBB, programat in perioada 6-8 noiembrie 2015.
“Ideea s-a nascut in urma cu peste un an si ii apartine unui coleg – Cristea Adorjan. El mi-a marturisit ca se gandeste de mult la acest proiect, la aducerea unor nobelisti la noi in tara, insa nu credea ca se poate. L-am incurajat, am inceput sa vorbim despre asta, insa cand am propus asta intr-un cadru mai larg nu am primit chiar raspunsul la care ne asteptam”, a povestit Octavia la acea vreme.
Totusi, cei doi nu s-au descurajat. Dimpotriva, au mers mai departe. Au legat tot planul intr-un proiect pe care l-au scris in cursul verii trecute si apoi l-au prezentat conducerii facultatii la care studiaza la masterat. Urmatorul pas a fost cercetarea “terenului”.
“Am luat legatura cu echipele mai multor premianti Nobel si am constatat ca doi dintre ei ar avea timp si disponibilitate sa vina la Cluj la conferinta noastra. Am reusit sa platim deja drumul prof. Harald zur Hausen si am stabilit detaliile cu secretara sa. Cu Sir dr. Tim Hunt am vorbit personal, l-am invitat sa vina la Cluj. A fost foarte incantat, ne-a spus ca Romania e o tara in care isi dorea sa calatoreasca”, a marturisit masteranda.
Pentru a strange cei 10.000 de lei de care au nevoie, proiectul lor a fsot postat pe platforma de crowdfunding a UBB.
“Cea mai mare parte a sumei va fi alocata cheltuielilor cu transportul si cazarea celor doi invitati principali, dar si pentru alte necesitati ale evenimentului. Pe langa campania de crowdfounding, lucram si la cooptarea de sponsori. Evenimentul va avea loc, nu se pune problema sa renuntam”, a mai precizat Andra Octavia Roman.
Cei doi laureati Nobel isi vor prezenta lucrarile cu care au castigat acest premiu, povestea lor de succes, dar si felul in care vad evolutia biologiei moleculare. Pe parcursul celor trei zile vor fi sesiuni plenare, discutii, dezbateri si mese rotunde pe diferite teme stiintifice.
Prof. Timothy Hunt a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicina in 2001, impreuna cu Lee Hartwell si Paul Nurse. El a descoperit ciclinele, o clasa de proteine care joaca un rol cheie in reglarea procesului de crestere si diviziune a celulelor. Cercetatorul german Harald zur Hausen a castigat premiul Nobel pentru Medicina in anul 2008, pentru descoperirea virusului responsabil pentru aparitia cancerului cervical, cunoscut acum ca HPV.
Organizatorii conferintei spun ca au reusit sa stranga ceva bani pentru eveniment, dar au emotii pana se va aduna strictul necesar.
„Am facut eforturi, ne-au ajutat si oameni din universitate. Practic, pentru laureati am reusit sa acoperim costurile esentiale, dar avem nevoie de bani pentru ceilalti 11 speakeri, carora trebuie sa le oferim cazare si masa si, de asemenea pentru cei 250 de participanti. Inca avem nevoie de fonduri. Sesiunea de crowdfunding va expira, dar nu ne asteptam sa se stranga bani de acolo.
Lucrurile nu au stat mai bine nici in privinta primelor proiecte inscrise. S-au inregistrat donatiile asteptate doar pentru unul din cele cinci inscrise, popularul proiect in care se doreste obtinerea de sange artificial la Cluj. Se mai cereau bani si pentru restaurarea frescei de la Auditorium Maximum, pentru inlocuirea calculatoarelor la BCU, amenajarea unui complex muzeal sau burse pentru scriitori, insa aceste proiecte au strans intre 20 si 220 de lei.
Oficialii UBB se apara spunand ca „Universitatea Babes-Bolyai este singura universitate din tara care are o platforma de crowdfunding.
„Fiind la inceput de drum, ne definim strategia fara a avea elemente de referinta din mediul academic romanesc. Ne raportam la experientele universitatilor americane si britanice in care exista traditie in utilizarea acestui sistem, neuitand nicio clipa faptul ca mentalitatea proprie societatii romanesti e profund diferita de cea britanica sau americana.
Interesul relativ scazut pentru unele din proiectele universitatii, interpretat prin rata de raspuns (fonduri colectate) are cauze diferite. Una ar fi plafonul pe care ni l-am propus si care, daca ar fi fost mai scazut ar fi avut o acoperire procentuala mult mai ridicata. O alta cauza e lipsa de exercitiu a donatorilor din Romania de a sustine proiecte care nu au un impact emotional mare (vezi donatiile pentru cazuri de sanatate, cazuri sociale etc). Pentru a sustine un proiect de cercetare e nevoie de explicatii care sa ii convinga pe potentialii donatori de importanta acestuia. Spre exemplu, in ciuda mediatizarii (inclusiv prin mass-media) a conferintei organizate de catre studentii de la Facultatea de Biologie-Geologie la care vor participa doi laureati ai premiului Nobel, suma stransa prin platforma de crowdfunding (800 lei) e insuficienta pentru a acoperi nevoile de natura financiara”, a precizat Mihaela Lutas, cadru didactic in cadrul UBB si responsabil cu platforma de crowdfunding a institutiei.
Legat de masurile pe care ar dori sa le intreprinda, Lutas spune ca se va incerca sa se actioneze pe mai multe cai.
„Prima ar fi sustinerea legii crowdfunding-ului, care, daca ar fi adoptata, ar permite donatorilor o mai buna intelegere a acestui sistem si, implicit, ar creste numarul acestora. O alta cale ar fi identificarea unor proiecte mai atractive, desi, repet, proiectele noastre au specificitatea lor si se adreseaza in general unor donatori cu un grad ridicat de perceptie a impactului acestor proiecte”, a precizat Mihaela Lutas.