In vizor

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, un nou document gonflat cu promisiuni, supus votului Consiliul Local

Consiliul Local al municipiului (de 5 stele aeriene) Cluj-Napoca este chemat să aprobe astăzi, 3 iunie, „Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, pentru perioada 2020-2024”. Prin acest plan, calitatea aerului devine un pretext pentru reiterarea promisiunilor electorale mai vechi și mai noi și pentru lansarea în spațiul public a unora noi.

„Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, pentru perioada 2020-2024” a fost elaborat de o comisie tehnică constituită anume pentru acest scop, avându-l ca președinte pe Viorel Pleșa, directorul Direcției Ecologie Urbană și Spații Verzi din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, comisia incluzând reprezentanți ai tuturor autorităților publice cu atribuții în domeniu, inclusiv de la Serviciul Control Protecția Mediului, Serviciul Control Urbanism și Disciplină în Construcții, Direcția ordine publică și trafic rutier, Ocolul Silvic Cluj, DSP, Garda Forestieră Cluj, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Cluj, Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, Compania de Transport Public Cluj-Napoca ș.a.

Din 150 de pagini, mai mult de jumătate sunt umplute cu cuvinte goale

Dispoziția privind constituirea comisiei ad-hoc a fost dată în 21 noiembrie 2018. Rezultatele acestei comisii? Un plan de 150 de pagini, cu o introducere de 85 de pagini, ce pare a fi inserată copy-paste dintr-un curs universitar de introducere în noțiuni de calitatea aerului sau dintr-o disertație de masterat cu teorii trase de păr, scorțoase, scolastice, lipsite de un sens practic. Iar orașul se administrează practic, prin măsuri concrete, și nu prin studii de zeci de pagini umplute cu truisme și cu definiții demne de un curs de facultate privată, la fără frecvență.

Planul începe prin a defini, ca la școală, ce este o zonă urbană:

„O zonă urbană este caracterizată de o densitate mare a populației în comparație cu zonele înconjurătoare, aceste zone apărând în urma proceselor de modernizare a societății ce a avut ca efect creșterea polarizării generate de dezvoltarea industrială. Efectul primar al acestui fenomen a generat o creștere a densității populației.”

Pe lângă asemenea definiții în limbă de lemn, prelucrată prin așchiere, documentul mai conține și multe platitudini și banalități. De exemplu:

„Expansiunea urbană continuă și rapidă amenință echilibrul ecologic, social și economic al Europei.”

Sau:

„Fenomenul de globalizare, rețelele de transport transfrontier, schimbările la scară largă în plan social, economic și demografic și diferențele dintre legislațiile naționale privind amenajarea teritoriului sunt câțiva dintre factorii majori care duc la modificarea mediului urban.”

Sau:

„Europenii trăiesc mai mult și tot mai multe persoane locuiesc singure, creând o cerere mai mare de spațiu locativ. Călătorim pe distanțe mai mari și consumăm mai mult.”

Aflăm însă din (prea) lungul preambul și informația concretă că studiul de calitate a aerului care stă la baza întocmirii Planului a fost elaborat de firma SC USI SRL din Cluj-Napoca (”Unitatea de Suport pentru Integrare”).

„Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi domeniul Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale”, putem citi pe site-ul firmei care este administrată de Mihuț Liana Nicoleta, având doi asociați: Mihuț Liana Nicoleta și Popa Luminița. În 2018, societatea a avut o cifră de afaceri de 378 106 euro, un profit net de 176 898 euro, datorii de 32 874 euro și 8 angajați.

Cu ce ne ajută concret acest plan ce conține, mai mult de jumătate, numai teorii de facultate ruptă de realitate, care definește termeni specifici, care prezintă geografia și istoria Clujului ca așezare, date climatice, structura populației pe grupe de vârstă ș.a.? Pe noi, locuitorii orașului, probabil cu nimic. Pe cei care au elaborat studiul de calitatea a aerului, i-a ajutat însă cu un contract. Iar pe oamenii politici care conduc orașul, îi ajută la imagine.

Studiul este interesant ca lectură pentru cei care vor să cunoască mai bine Clujul, sub diversele sale aspecte – istorice, climatice, geografice, demografice etc. E o lucrare utilă pentru cultura generală a oricărui cititor. Însă cultura generală sporită a clujenilor și elaborarea de studii și de planuri, umflate din vorbe, ca să pară serioase, documentate și stufoase, nu cresc calitatea aerului.

Planul prezintă, în parte, ca măsuri, măsurile adoptate prin alte planuri specifice, cum ar fi Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului pentru aglomerarea Cluj – Napoca și Municipiul Dej, întocmit în anul 2008. Mai conține și măsuri care au fost implementate deja și care nu au crescut calitatea aerului, calitate care oricum se măsoară doar prin patru stații, într-un municipiu extins, precum Clujul.

„Monitorizarea calității aerului înconjurător la nivelul aglomerării Cluj-Napoca se realizează prin intermediul a 4 stații fixe automate de monitorizare construite în anul 2005” și „sunt amplasate în zona centrală, respectiv în zona periferică a orașului”: pe strada Aurel Vlaicu, lângă OMW, pe strada Constanța nr. 6, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 și pe strada Dâmboviței, după cum aflăm din documentul de 150 de pagini, care pare a fi întocmit expres pentru a fi umplute cât mai multe pagini, pentru a da bine, în primul rând, ca formă, și abia apoi ca și conținut.

Ce se promite nou sau ce se promite din nou, dar mai gonflat?

Măsurile din cadrul „Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca”, identificate pentru a fi realizate în vederea reducerii poluării aerului, precizate în paginile redactate după introducerea elucubrantă, sunt următoarele (le spicuim doar pe cele care au un caracter nou sau care nu au fost puse deja în aplicare):

– Achiziționarea a 24 de tramvaie, 50 de troleibuze și 13 autobuze electrice

– Gestionarea traficului prin realizarea de terminale intermodale de trafic pe Bulevardul Muncii și Aurel Vlaicu, într-o primă etapă, iar ulterior finalizării centurii de sud și a conectorilor aferenți, pe Frunzișului și în Gheorgheni

– Extinderea rețelei de piste de biciclete cu cca. 57 km în interiorul municipiului Cluj-Napoca în zona podurilor Traian, Porțelanului (care va mai dura mult și bine până va fi realizat), Garibaldi, Fabricii, Locomotivei, în zona Oașului – Răsăritului, înspre Florești, Apahida, Feleacu și Baciu

– Realizarea Centurii Metropolitane Cluj-Napoca, tronsonul de sud (Bucium –Selgros); realizarea drumului de legătură a Centurii Metropolitane Cluj la strada Teodor Mihali; drum expres Nădășel – Cluj-Napoca: Centura Baciu; tronson Tetarom I – strada Traian – Aurel Vlaicu – Centură

– Interzicerea zilnică a accesului tuturor autovehiculelor în municipiul Cluj-Napoca, cu o capacitate mai mare de 3,5 tone, în orele de vârf, respectiv 7-9 și 16-18, cu excepția transportului public

– Se impune ca în noul PUG să fie prevăzut obligativitatea ca în cazul locuințelor colective sau ansambluri imobiliare noi, acestea să fie deservite de centrale de bloc sau de cvartal

– Se prevede amenajarea de zone verzi și de agrement însumând 234 ha și creșterea anuală a numărului de arbori (11 000 buc.), arbuști (14 300 buc.), gard viu plantat (730 000 fire).

– Eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a instituțiilor publice aflate în patrimoniul municipalității (57 de blocuri și 4 clădiri publice – Liceul Onisifor Ghibu, Colegiul Tehnic Ana Aslan, Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Seminarul Liceal Ortodox)

Anul pentru care sunt realizate previziunile – sau promisiunile – este 2024.

Dintre aceste măsuri, o parte le-ar fi utile clujenilor, fiindcă ar fluidiza traficul, însă unele i-ar ajuta, de exemplu, numai pe dezvoltatorii imobiliari, care ar cheltui mai puțin la edificarea unor ansambluri rezidențiale noi, o singură centrală de bloc sau pentru întregul ansamblu fiind mai ieftină decât montarea a sute de centrale, câte una pentru fiecare apartament. Dacă această soluție tehnică va deveni obligatorie prin PUG, toți dezvoltatorii vor fi nevoiți să o adopte, în defavoarea cumpărătorului final, care nu va mai putea opta între o centrală termică proprie sau una de bloc. Iar capriciile vremii, cu temperaturi reduse chiar și în luna iunie, fac mult mai utilă o centrală de apartament, care îi asigură proprietarului independența față de asociație – fiecare își pornește și oprește centrala în funcție de confortul termic propriu, și nu de economiile pe care vor să le realizeze vecinii.

„Avem cel mai curat aer”, când de fapt depășirile erau de 5-10 ori mai mari la anumite ore

Radu-Adrian Mleșniță, membru în Consiliul Civic Local, a transmis un mesaj către Ziar de Cluj, înainte de ședința de Consiliu Local în care se va vota planul pentru calitatea aerului:

„Nu uitați să reamintiți Consiliului Local, primarului și city-managerului că de mai bine de doi ani comunitatea civică activă a întreprins inițiative și presiuni asupra Ministerului (ministrului personal), Agenției și Gărzii de Mediu pentru a măsura corect poluarea aerului; aceasta mai ales la stațiile de betoane ce poluau constant și sub privirile autorităților indiferente și părtașe.

Cu 3 stații oficiale de măsurare (ascunse «prin boscheți») și oprirea afișajelor electronice (ex. Titulescu cu Brâncuși etc.) s-a creat minciuna primarului că «avem cel mai curat aer», când de fapt depășirile erau de 5-10 ori mai mari la anumite ore. Adică, ipocrizia plictisitoare a «calității vieții» la Cluj.

Minciuna și impostura a ajuns până la Brussels și s-a alăturat altor orașe poluate, ce au obligat UE să declanșeze infringement-ul. Amenda trebuie plătită de poluatori și autoritățile locale implicate.

CCL-Consiliul Civic Local a sprijinit montarea celor 23 senzori privati pe banii lor (nu cu finanțare nerambursabilă gen „ONG-cultural”) în tot Clujul.

Primarul personal trebuie să le mulțumească public acestor cetățeni vigilenți Clujeni-din-Cluj, să-și ceară scuze pentru persiflarea lor și a platformei arhicunoscute acum: https://cluj-napoca.pulse.eco, finanțată din banii lor, pentru faptul că au stopat impostura și și-au recăpătat accesul la sănătate. Poluarea facilitează îmbolnăvirea, deci și coronavirus.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *