Sezonul rece si capriciile meteo din alte anotimpuri mai calde se caracterizeaza prin frecventa mare a afectiunilor cailor respiratorii. Acestea sunt foarte sensibile la variatiile bruste ale factorilor atmosferici, respectiv temperatura mediului ambiant, umiditatea, curentii de aer, pentru a enumera doar cativa.
Afectiunile cailor respiratorii au o evolutie rapida, fiind insotite adesea de cresteri spectaculoase ale temperaturii corpului. In general, afectiunile respiratorii, cand nu se complica sau se cronicizeaza, se pot trata simptomatic, iar plantele medicinale, folosite cel mai adesea sub forma de infuzii calde, trebuie sa aiba efecte antiinflamatoare, antiseptice, emoliente ale secretiilor bronsice, expectorante, spasmolitice si sudorifice. Ele trebuie sa contribuie de asemenea la scaderea temperaturii. In acest caz, iata cateva formule/retete/remedii/continand plantele care sa indeplineasca toate conditiile enumerate mai sus:
Faringita si laringita
Pentru tratarea lor se folosesc preparate din musetel si salvie, cu care se fac gargara. Solutiile se obtin prin infuzarea a doua lingurite de planta la o cana de apa. Gargarele se fac cu cate 150 ml de lichid in care s-a dizolvat o lingura rasa de bicarbonat de sodiu (poate fi si alimentar), de 3 ori pe zi, dupa fiecare masa. Dupa gargara, nu se bea si nu se manca timp de 30 de minute.
Bronsita
In cazul bronsitei, se folosesc mai ales infuzii preparate din patlagina, podbal, luminarica sau nalba. Util pentru ameliorarea simptomelor este si amestecul in cantitati egale de soc, tei si luminarica, din care se infuzeaza doua lingurite de amestec la o cana de apa. Preparatul se indulceste de preferinta cu miere de albine (salcam sau tei) si se bea cald. Amestecuri similare se pot face si din primele patru plante enumerate, in totalitate sau partial.
Afectiunile pulmonare
Daca suferiti de ele (viroze pulmonare), puteti folosi plantele ca atare sau, pentru un efect mai bun, asociate conform urmatoarelor formule de asociere: talpa gastii sau valeriana cu izma, coada soricelului sau patlagina cu plamanarica, coada calului sau, mai ales, patlagina, cu salvie si podbal. Se face o infuzie din 2 lingurite de plante la o cana de apa din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite de preferinta cu miere.
Se mai poate folosi ceaiul sudorific, tip Plafar, care are calitati depurative prin transpiratia pe care o produce. Acesta este, de asemenea, neurosedativ, antiseptic si usor bactericid si scade temperatura. La fel, ceaiul pectoral, tot tip Plafar, are calitati antibronsitice, calmeaza tusea, este antiseptic si decongestiv pulmonar, emolient, bronholitic si expectorant. Este indicat in gripe, raguseala, tuse, laringite, traheite, amigdalite si afte. In fine, ceaiul antibronsitic este emolient, fluidifiant al secretiilor, descongestiv si antiseptic.
Daca ar fi sa folosim un ceai cu efect general in afectiunile bronhopulmonare, valabil in bronsite si tuse, ca expectorant si bronhodilatator, ca antiseptic, fluidifiant si decongestiv, atunci putem elabora amestecul de coada-soricelului, patlagina, cimbrisor, busuioc si nalba. Acestea se folosesc in cantitati egale, din care se prepara infuzii indulcite cu miere.
Un rol deosebit de important in tratarea afectiunilor cailor respiratorii il poate avea cimbrisorul de camp. Se procura de la magazinele de specialitate si poate fi preparat sub forma de infuzie (2 linguri de planta la o cana de apa). Consumata de trei ori pe zi si indulcita cu miere, infuzia are calitati antivirotice si de consolidare a capacitatii de aparare a organismului (imunitate). Daca se asociaza cu ulei de conifere (pin sau molid), din care se administreaza cate 5 picaturi, de 3 ori pe zi, efectul antitusiv este mai puternic.
Iata si alte formule de amestecuri:
Pentru amigdalite: gargara cu musetel, coada-soricelului. Se pun doua lingurite de planta la o cana de apa, la care se adauga o lingurita rasa de bicarbonate. Gargara se face de 3 ori pe zi, dupa mesele principale.
In cazul bronsitelor se mai foloseste amestecul de busuioc, patlagina, cimbrisor de camp, coada soricelului si salvie.
Pentru efect expectorant se foloseste coada-calului, nalba, salvie si sulfina.
Daca suferiti de astm bronsic, pentru bronhodilatatie, sunt indicate paducelul, coada-soricelului si coada-calului, toate luate in cantitati egale.
Pentru scaderea temperaturii se folosesc salcia, salvia si teiul.
Tot pentru tuse un bun remediu este si siropul de lamaie. Acesta se prepara astfel: se spala lamaia cu apa, se ruleaza cu palma pe o suprafata plana, ca sa fie mai zemoasa, apoi se fierbe la foc mic timp de 10 minute intr-un vas cu emailul intact. Dupa aceea, lamaia se taie in doua si se stoarce intr-o cana de ceai in care s-au pus doua linguri de glicerina farmaceutica. Se amesteca apoi cu 50 g de miere. Din amestec se iau zilnic 4-8 lingurite, de 3 ori pe zi, inainte sau dupa mese.
