Unu din patru tineri români cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani, adică peste 270.000 de persoane, nu este angajat şi nici nu se duce la şcoală sau la alte tipuri de cursuri de pregătire, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Astfel, ponderea tinerilor din aşa-numita generaţie NEET (acronimul pentru sintagma „Not in Education, Employment or Training“) a ajuns în 2015 la 24,1% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, înregistrând una din cele mai mari creşteri de la nivelul UE faţă de anul 2006, când era de sub 19% din total. De ce nu îşi găsesc un loc pe piaţa muncii? se intreaba Ziarul Financiar.
„Nu este vorba că nu îi angajăm, pentru că aceşti tineri şi-ar găsi şi mâine un loc de muncă dacă ar vrea cu adevărat. Ei sunt o categorie de tineri care, după ce au absolvit o formă de învăţământ, se înscriu în sistemul de ajutoare sociale pentru a face rost de bani de buzunar, eventual pleacă o lună sau două la muncă în străinătate şi se întorc înapoi fără se se angajeze, primind în continuare ajutoare sociale. În acest moment nu se poate vorbi de şomaj involuntar în România, pentru că oricine vrea un loc de muncă poate să lucreze, firmele de recrutare mută mii de oameni lunar dintr-o parte a ţării în fabricile din vestul ţării, pentru că există un mare deficit de personal“, este de părere Paul Pătraşcu, HR director Eastern Europe în cadrul producătorului japonez de componente auto Fujikura Automotive, companie cu 5.000 de angajaţi în România (în patru unităţi de producţie în Cluj şi în Dej şi un birou de cercetare în Sibiu).
La nivel european, media arată că ponderea tinerilor din statele UE care nici nu învaţă şi nici nu lucrează este de 17,3%, în creştere cu 1% faţă de anul 2006.
Situaţia în care au ajuns cei 270.000 de tineri are o explicaţie şi în istoricul pe care l-au avut părinţii lor. Tinerii care au astăzi între 20 şi 24 de ani provin din familii de părinţi care s-au născut în anii 1965 – 1970, care au crescut şi care s-au format înainte de 1990 şi care au intrat pe piaţa muncii în perioada tumultuoasă din primii ani de capitalism.
„Părinţii tinerilor care au acum 20 – 24 de ani au asistat la mari cutremure sociale şi economice. Ei au fost părtaşi la punerea pe butuci a industriei româneşti, iar mulţi dintre ei au rămas fără loc de muncă şi s-au mutat în acea perioadă la ţară, au fost copleşiţi de instabilitatea unui loc de muncă, fenomen pe care nu îl cunoşteau până atunci. Iar copiii lor au crescut fără să aibă părinţii în preajmă prea mult şi s-au dezvoltat într-un mediu în care pierdeau timpul la televizor sau pe jocuri pe calculator, ceea ce i-a făcut vulnerabili din punct de vedere emoţional“, a explicat Constanţa Mihăescu, profesor în cadrul Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE Bucureşti. De asemenea, un alt factor care a influenţat pregătirea slabă a unora dintre tinerii care formează astăzi generaţia NEET este reprezentat şi de scăderea calităţii profesorilor care au ajuns să predea, mai ales în mediul rural. Profesorii slab pregătiţi au format elevi slab pregătiţi, iar educaţia deficitară, la care s-a adăugat şi lipsa resurselor financiare, reprezintă un alt motiv pentru care unu din cinci tineri de 20 – 24 de ani nu îşi găseşte rostul în viaţă.
„În plus, transformarea şcolilor profesionale în şcoli de arte şi meserii, apoi desfiinţarea şi, de curând, reînfiinţarea acestor forme de învăţământ au influenţat aceste date. S-a promovat mentalitatea potrivit căreia, după clasa a VIII-a, ori faci liceul, ori nu mai faci nimic, iar această concepţie a înlăturat opţiunea copiilor de a învăţa o meserie.
Aceste generaţii încă mai pot fi recuperate, dar este nevoie de proiecte de tip «a doua şansă» pentru ei“, a mai spus Constanţa Mihăescu.
România are o rată de 24% a şomajului în rândul tinerilor, pe când state precum Germania se confruntă cu un şomaj scăzut, între 5 şi 7%, în rândul acestei categorii de populaţie, pentru că tinerii sunt bine pregătiţi şi absorbiţi de piaţa muncii germană.
„Deşi nu avem date certe, în România tinerii care nu sunt absorbiţi pe piaţa muncii nu îşi găsesc un loc de muncă deoarece nu sunt bine calificaţi. Ei fie sunt absolvenţi de învăţământ obligatoriu, fie de liceu, dar pregătirea lor nu este conformă cu aşteptările companiilor. Dintr-o generaţie de absolvenţi de clasa a opta – adică aproximativ 200.000 de persoane – 100.000 se duc la licee teoretice, 30.000 în şcoli profesionale şi 70.000 la licee tehnologice. Dacă ar exista parteneriate reale între companii şi şcoli pentru formarea profesională a acestor tineri, cu siguranţă ei ar fi uşor de angajat“, a explicat Anca Hociotă, Manager Membership Services & Vocational Training în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK). Ea a mai spus că spre deosebire de pregătirea în liceele tehnologice, în învăţământul profesional implicarea companiilor e mai mare, iar pregătirea tinerilor este mai bună, deşi diploma de tehnician este superioară,teoretic, celei obţinute de la o şcoală profesională
Datele Eurostat arată că statele cu cea mai mare pondere a tinerilor „NEET“ sunt Italia (31%), Grecia (26%), Croaţia (24%), România (24%) şi Bulgaria (24%), în timp ce ţările cu cele mai mici rate ale tinerilor prinşi în aceste statistici sunt Olanda (7%), Norvegia (8%), Luxemburg (8,8%), Danemarca (9,3%), Suedia (9,3%) şi Germania (9,3%).