Pedepsele cu închisoarea pentru deținerea sau vânzarea drogurilor au fost majorate printr-o lege votată miercuri de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Proiectul a fost inițiat de Lavinia Corina Cosma, deputat USR, dar a fost semnat de zeci de parlamentari din toate partidele parlamentare.
În toamna anului trecut, Curtea Constituțională a României a dezincriminat consumul de substanțe etnobotanice. Legea discutată ieri schimbă total acest aspect. De altfel, proiectul a fost adoptat miercuri, de Camera Deputaților, cu 294 voturi pentru, fără vreun vot împotrivă sau vreo abținere.
Proiectul a generat controverse și zeci de comentarii pe pagina de Facebook a inițiatoarei de la USR, arată cei de la Hotnews.
Câteva dintre comentarii:
– „1) legea pedepseste detinerea, dar doamna spune că pentru consumatori nu se măreste pedeapsa. Si cum consumi făra să deții? zici „a picat din cer fix în gura și am tras?”. 2) Nu mi se pare ok ca dacă o sa am un copil și ăla o sa faca tampenii de genul pe ascuns să riște 10 ani”.
– „Abordare extrem de rudimentara, care mărește incertitudinea legală pentru consumator, care e fundamental victima adicției. Întrebați un procuror, dacă un puști de 17 ani are doua jointuri și da unul unui amic, sau îl întinde pentru un fum unui polițist sub acoperire, poate intra la trafic? Consensul între cei care chiar s-au confruntat cu așa ceva e ca da”.
– „Aveți la bază niște surse concrete de documentare sau aliniere cu standardele europene? Un coleg al dvs, tot așa dornic de afirmare, dar fără nicio pregătire pe subiect, a venit cu alte idei de a îngrădi (și mai mult) accesul la țigări electronice. Nu credeți că e lipsit de respect să vreți să ne reprezentați fără să vă faceți temele? Înțelege cineva că statul asta nu e plătit doar că să îngrădească și să pedepsească? Cu ce măsuri veniți în sprijinul celor dependenți, intoxicați și care sunt măsurile de prevenție în rândul adolescenților care nu au citit încă legislația și nu înțeleg urmările?”.
„În elaborarea acestei inițiative, am format grupuri de lucru”
Lavinia Cosma explică, pe pagina sa de Facebook, că pentru elaborarea acestei legi a format grupuri de lucru cu reprezentanți de la DIICOT, Crimă organizată, Agenția Națională Antidrog, ONG-uri care derulează programe de reabilitare, medici, juriști.
Ea susține că scopul proiectului a fost și este incriminarea produselor etnobotanice, în condițiile în care „există un vid legislativ și din aceasta cauză România a ajuns un paradis al traficanților de astfel de substanțe”.
Deputata USR spune că proiectul nu crește pedepsele pentru consumatori și subliniază că deținerea de droguri se pedepsește prin lege – articolul 4 din Legea 143/2000, articol care a rămas neschimbat:
(1)Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2)Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Lavinia Cosma spune că a fost modificat doar articolul 2 din lege care se referă la trafic și a crescut pedeapsa până la 10 ani. Articolul are următorul cuprins:
(1)Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2)Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
„Este adevărat că textul face referire la „procurare, cumpărare, deținere”, dar, în contextul articolului, aceste activități sunt privite exclusiv ca „operațiuni privind circulația drogurilor”. Deci, articolul vizează exclusiv TRAFICUL de droguri, nu consumul, care este reglementat la art. 4 (nemodificat prin inițiativă)”, mai susține deputata USR.
„Să nu închidem ochii la destinele ratate ale tinerilor care se lase viciați de surse externe”
În expunerea de motive a proiectului de lege care modifică și completează Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, deputata USR spune că în prezent prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri este reglementată la nivel național prin Legea 143 din 2000, iar produsele susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt tratate în mod Distinct în Legea 194 din 2001.
Cum explică inițiatoarea modificarea legislației și înăsprirea pedepselor:
Principala problemă o reprezintă sintetizarea produsului final și implicit folosirea ei de alți compuși care sporesc gradul de eficacitate al drogului și efectele sale. Printr-o o simplă definiție termenul de drog face referire la acele plante și substanțe stupefiante psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe care au receptori în organismul uman acționând prin grăbirea, încetinirea sau chiar modificarea proceselor unui organ care în același timp creează dependență.
Atât drogurile, cât și produsele susceptibile de a avea efecte psihoactive trec de bariera de sânge a creierului și alterează rațiunea consumatorul având ca modificări la nivelul proceselor psihice și ale comportamentului generând în același timp și dependență de tip fizic sau psihic.
Contextul actual al politicii de Prevenire și Combatere a consumului de droguri impune o adaptare și uniformizare a actelor normative naționale. Redefinirea noțiunii de droguri și introducerea celei de substanță psihoactivă nouă se armonizează cu dispozitiile Directivei UE 2017 din 2013 a Parlamentului european și a Consiliului European.
Având în vedere creșterea fenomenului infracțional disponibilitatea drogurilor pe piața neagră și necesitatea descurajării acestuia se impune soluția legislativă a creșterii cuantumului pedepselor ca reacție de răspuns la acest fenomen raportat la pericolul social care este în creștere din cauza acestor produse.
Instituțiile școlare se confruntă în momentul de față cu o foarte mare problemă și anume consumul de droguri și al produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive în rândul tinerilor astfel rezultatele școlare ale acestora sunt influențate în mod negative, ceea ce duce în majoritatea cazurilor la absenteism școlar.
Anturajul adolescentului reprezintă unul din cei mai importanți factori de risc pentru consumul de stupefiante. Transformările care apar pe plan emoțional și psihologic în adolescență pot determina pe cei care se consideră neînțeleși de familie să se integreze în grupuri sociale în care se pot evidenția sau în care sunt acceptați cu ușurință.
Îngrijorător? Ar trebui să spunem că da. Poate nu atât din perspectiva unui tânăr student cât din cea a unui părinte ai cărui copil face primii pași în liceu astfel se creează un cadru favorabil pentru distribuirea drogurilor și a substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive în instituțiile școlare grupul țintă fiind până la urmă tinerii .
Distribuitorii tineri sunt cei mai câștigați în cele din urmă fiind foarte facil însă își desfășoară activitatea ceea ce îngreunează situația pentru instituțiile responsabile cu prevenirea și combaterea consumului.