Rata de infectare, sau procentul cazurilor pozitive dintr-o zi, care ne arată cu adevărat situația epidemiologică, indiferent de numărul de teste prelucrate, este din nou în creștere. Asta după ce în ultimele patru săptămâni a fost în scădere. Cu toate acestea, harta României este verde. Ne-a colorat-o Institutul Național de Sănătate Publică. Pentru deschiderea școlilor. În funcție de numărul cumulat de infectări din ultimele 14 zile, fiecare localitate a fost încadrată în unul dintre cele trei scenarii: verde, galben și roșu.
43 de localităţi sunt roșii, adică au indicele de infectare peste 3 la mie, iar cursurile se vor desfăşura doar on-line. Alte 410 localităţi au indicele între 1 şi 3 la mie, ceea ce înseamnă un sistem mixt, on-line şi cu prezenţă fizică. Marea majoritate, 2.728 de localităţi, au indicele de infectare sub 1 la mie, iar aici sunt permise cursurile şcolare în clasă.
Consiliile de Administrație ale toturor școlilor trebuie să propună un plan pentru începerea cursurilor, luând în considerare scenariul în care a fost inclusă localitatea unde se află înstituția de învățământ. Comitetele Județene pentru Situații de Urgență vor aproba, sau nu, acest plan, dar școala trebuie să înceapă. În 14 septembrie. Organizația Națiunilor Unite luptă pentru reîntoarcerea copiilor la școală. Chiar cu riscul apariției de focare de infecție. Deschiderea școlilor reprezintă o urgență, după atâtea luni de restricții.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, spunea ieri că ne așteaptă o lună grea. Iar dacă vom respecta regulile, pe la jumătatea lunii octombrie ne putem gândi la o pantă descendentă a numărului de noi cazuri de infectare. Oare?
Teoretic este posibil sa intrăm pe pantă descendentă, dar tot așteptăm panta asta descendentă de vreo două luni. Și apoi, cel puțin la fel de important, este de unde pornim când intrăm pe panta aia și unde ne oprim. Că ne vom opri undeva. La zero nu ajungem degrabă. Una e să începi să cobori de la 1.300 de cazuri zilnice și alta e să o faci de la 2.000 sau 2.500. Dacă pleci de la 2.500 și te oprești la 1.500? Ce faci, o iei de la capăt? Într-un sezon în care gripa și virozele își caută gazdă?
Să vedem cum stăm astăzi. Fișierul CALCULE.ods de la mine de pe laptop îmi arată ceva foarte interesant. Săptămâna epidemiolgică care tocmai s-a încheiat (1 septembrie – 7 septembrie) e roșie. Adică e pe creștere. După patru săptămâni de scădere a ratei de infectare, am început să creștem. Cu o săptămână înainte de deschiderea școlilor și cu încă trei săptămâni de campanie electorală în față.
Am mai povestit la un moment dat despre rata de infectare din România. Că este una românească, evident. Că nu poate fi calculată exact, cu datele pe care ni le dă Grupul de Comunicare Strategică. Dacă am sti din câte teste procesate zilnic au rezultat, de exemplu, acei 1.300 de români depistați pentru prima oară pozitiv și, separat, câte alte teste s-au făcut pentru a-i retesta pe cei deja bolnavi, am calcula exact rata de infectare. Dar nu știm pentru că nu ne-o spune nimeni. Este bine însă, pentru că nu am știut-o niciodată. Și putem face astfel comparație între ratele de infectare de-a lungul timpului. Unitatea de măsură nu este importantă acum.
Deci, să revenim. Imediat după intrarea în vigoare a legii carantinării, când calculam efectele celor infectați și care umblau hai hui printre noi, am avut un maxim de 8,92% rată de infectare. În săptămâna de raportare 4 – 10 august am început să scădem. Oamenii erau deja carantinați. Am coborât la 8,88%. În următoarea săptămână am ajuns la 8,53% rată de infectare pentru ca în săptămâna de raportare 18 – 24 august să coborâm până la 6,66%. Și a scăzut și în săptămâna 25 – 31 august. Până la 6,21%.
Și gata, vorba lui Victor Lungu. În săptămâna 1 – 7 septembrie am luat-o invers. Rata de infectare românească a fost 6,59%. Nu e o creștere mare, dar e o creștere. Și nu cred că este un accident. Cifrele pentru luni sunt tot în creștere. Iar CALCULE.ods îmi arată că, de fiecare dată când trendul se schimba, se schimba, bai frate! De fapt, s-a mai întâmplat de două ori, de la începutul pandemiei. În primele zile din aprilie a început să scadă, de pe la 8,5%, până la 1,77%, la final de lună mai. Au fost 7 săptămâni de scădere. După care au urmat 10 (ZECE) săptămâni de creștere, care au culminat cu acel 8,92% din săptămâna 28 iulie – 2 august.
Prin urmare, să ne rugăm, totuși, ca această creștere de săptămâna trecută să fi fost un accident. O excepție. Vom vedea la finalul acestei săptămâni, cand tragem linie, adunăm și împărțim la 7. Dacă vom fi tot pe creștere, e grav. Ar putea fi doar începutul. Să ne reamintim: se deschid școlile, 19 milioane de români sunt așteptați la urne, a început deja sezonul virozelor iar gripa și-a luat bocancii picioare și a pornit. Spre noi. Credeți că o luăm pe pantă în jos, că descălecăm de pe cocoașă, prin 15 octombrie? Eu nu. Sper totuși ca acea cocoașă să nu ajungă pe la 2.500 sau mai mult.