În baza dreptului de preemțiune, autoritățile locale intenționează să achiziționeze casa în care a locuit disidenta Doina Cornea de pe strada care îi poartă numele (fostă Alba-Iulia) contra unei sume de peste 280.000 de euro.
După ce în vara acestui an Consiliul local a aprobat redenumirea străzii Alba Iulia în strada Doina Cornea, administrația locală își manifestă intenția de a cumpăra casa în care a locuit disidenta Doina Cornea în baza unui contract de vânzare-cumpărare, exercitându-și astfel dreptul de preemțiune.
Se aprobă cumpărarea, de către Municipiul Cluj-Napoca, a imobilului situat în str Doina Cornea (fostă Alba Iulia) nr 16 Cluj Napoca compusă din: teren-curte și grădină, în suprafață de 349 mp și construcția casă de cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din 4 camere, o bucătărie, dependințe, cu suprafața desfășurată de 105 mp, aflată în proprietatea numiților Iuhas Leontin Horațiu cotă parte 48/96, Combes Alexandre Ioan Albert cotă parte 16/96, Combes Toma Oliver cotă parte 16/96, Combes Julie Maria Marguerite cotă parte 16/96, la prețul de 283.000 euro, imobil pentru care s-a aprobat exercitarea dreptului de preemțiune al Muncipiului Cluj-Napoca prin Hotărârea nr 652/20 08 2020, se arată în motivarea proiectului de hotărâre ce urmează să fie supus aprobării Consiliului local.
Potrivit datelor înscrise în contractul de vânzare cumpărare, bunurile mobile aflate în imobilul ce face obiectul contractului nu sunt vândute cumpărătorului, adică Municipiului Cluj-Napoca, ci rămân în proprietatea vânzătorilor.
Scopul pentru care vânzătorii înstrăinează iar cumpărătorul dobândește dreptul de proprietate asupra imobilului este acela de a înființa Casa Memorială Doina Cornea, ca urmare a exercitării dreptului de preemțiune al municipiului.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, cumpărătorul – Municipiul Cluj Napoca, va face demersurile pentru schimbarea destinației imobilului din locuință privată în acela de Casă Memorială Doina Cornea.
Prețul de vânzare al imobilului, în sumă de 283.000 euro, a fost stabilit prin negociere.
Predarea primiriea imobilului se va face în termen de maximum 1 an calendaristic de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare prin proces verbal de predare primire.
Cumpărătorul, Municipiul Cluj-Napoca, își asumă obligația să efectueze demersurile necesare pentru clasarea imobilului ca monument istoric, potrivit art 8 Legea nr 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată.
Te-ar mai putea interesa: Noi dezvăluri despre trecutul lui Dacian Cioloș: „Paznic la poarta disidentei Doina Cornea în timpul serviciului militar”
După cum semnala Ziar de Cluj, în februarie 2020, Fundația Doina Cornea lansa licitația în vederea strângerii de fonduri pentru sprijinirea deschiderii și amenajării Casei Memoriale-Muzeu Doina Cornea.
CITEȘTE ȘI: Obiectele personale ale Doinei Cornea, licitate cu scopul creării Casei Memoriale-Muzeu
Doina Maria Cornea s-a născut la Braşov în 30 mai 1929, ca fiică a Mariei şi a lui Iacob Cornea.
Bunicii ei, atât pe linie maternă, cât şi paternă, erau ţărani români ardeleni.
În 1948 devine studentă a Facultăţii de Litere din Cluj, secţia franceză-italiană, unde se face remarcată de profesorul Henri Jacquier, care ulterior îi va conduce lucrarea de licenţă şi îi va propune un post de asistentă la această facultate.
După absolvire este repartizată ca profesoară de franceză la un liceu din Zalău, unde lucrează până în 1956.
Căsătorită în 1954 cu Leontin Cornel Iuhas, avocat în Zalău, şi mamă a doi copii, Ariadna şi Leontin Horaţiu, se mută împreună cu familia în 1958 la Cluj, devenind asistentă stagiară, apoi titulară la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj.
Scrisoare deschisă la Radio Europa Liberă
Activitatea ei de opozantă la dictatura comunistă debutează în 1982, când trimite o scrisoare deschisă la Radio Europa Liberă, acesta fiind și motivul destituirii ei din postul de la facultate, în 1983.
Cum actele de protest continuă, radicalizându-se treptat, în cursul anilor 1983-1989 Securitatea o supune unor anchete frecvente şi persecuţiilor. În 1987 este arestată împreună cu fiul ei, iar începând din 1988 i se impune un regim de arest la domiciliu.
După Revoluţia din decembrie 1989, este cooptată în Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naționale – primul nume de pe lista iniţială de membri – şi în Consiliul Judeţean Cluj; demisionează din ambele consilii la 23 ianuarie 1990.
În aceeaşi perioadă devine membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, apoi al Forumului Democrat Antitotalitar din România, al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – filiala Cluj – şi al Alianţei Civice.
Moare la Cluj în 4 mai 2018.
Opera
Traduceri: Mircea Eliade, Încercarea labirintului (Dacia, 1990; Humanitas, 2007), Petru Gherman, Preafericitul Ieremia Valahul (Dacia, 1991), Prinţul Vladimir Ghika, Gânduri pentru zilele ce vin (Dacia, 1995), Ultimele mărturii (Dacia, 1997) şi Fragmente postume (Dacia, 2003).
Volume publicate: Liberté? / Libertate? Convorbiri cu Michel Combes (Critérion, 1990 / Humanitas, 1991); Scrisori deschise şi alte texte (Humanitas, 1991); Faţa nevăzută a lucrurilor (1990‒1999): Dialoguri cu Rodica Palade (Dacia, 1999; trad. fr. La face cachée des choses, Éditions du Félin, 2001); Puterea fragilităţii (ed. I ‒ Humanitas, 2006); Jurnal: ultimele caiete (Fundaţia Academia Civică, 2009).
Distincţii
Premiul Thorolf Rafto (1989), Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989), Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce (2000), Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer (2000), Ordinul de Cavaler al Sfântului Silvestru (Vatican, 2003), Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Comandor (2009), Crucea Casei Regale a României (2009).