Primăria lui Emil Boc ba descoperă sare în sol, după ce începe lucrările, de nu mai poate face un pod (detalii, aici), ba descoperă conducte de apă, de nu mai poate construi un parking subteran, face ce face și nu se mai face nimic altceva, în afară de proiecte mărunte și de promisiuni majore. Emil Boc a anunțat astăzi semnarea contractului pentru realizarea studiului de prefezabilitate și a studiului de fezabilitate pentru metrou și tren metropolitan, un contract în urma căruia ne vom alege cu hârtii de 7,4 milioane de euro.
Din păcate, memoria clujenilor este scurtă și majoritatea uită că, pentru fiecare nouă promisiune care sună bine, au existat în trecut alte 10 proiecte rămase în stadiul de proiecte și de promisiuni electorale costisitoare.
Vă reamintim ce s-a întâmplat cu parkingul subteran din Piața Mihai Viteazul, care a fost și este sublim, dar lipsește cu desăvârșire. Dacă atâta nu s-a putut, cum se va putea realiza un proiect al metroului, la o scară de „n” ori mai mare? Adică, proiectul se va face. Dar, atât.
O poveste din 2019 despre o conductă descoperită tardiv și costisitor
„Primăria Cluj Napoca riscă să plătească peste 6,5 milioane euro de pe urma unui proces intentat de compania portugheză Cogedir. Litigiul a fost generat de incompetența reprezentanților administrației clujene care au încheiat un contract cu portughezii pentru construirea unui parking subteran în zona Mihai Viteazu. Doar că în subsolul terenului este pozată o magistrală a Companiei de Apă Someș care nu poate fi mutată, lucru care nu a fost luat în calcul de oficialii lui Emil Boc”, scria Gazeta de Cluj în februarie 2019.
Potrivit Gazeta de Cluj, compania portugheză Cogedir a dat în judecată Primăria Cluj Napoca pentru că nu poate edifica proiectul unui parking subteran din Piața Mihai Viteazu din vina administrației clujene. În cadrul procesului, judecat de Monica Trofin, magistrat la Tribunalul Cluj, portughezii cer despăgubiri de câteva milioane de euro de la administrația locală clujeană. Inițial, Cogedir a cerut în instanță despăgubiri de 1,6 milioane euro, anularea HCL 331/26.08.2010 (care a stat la baza contractului, n.red.) și a actelor subsecvente încheiate, dacă nu se găsește o altă soluție pentru construirea unui parking cu 200 de locuri, iar în Piața Mihai Viteazu să se construiască un alt parking de 329 de locuri, în loc de unul cu 531 de locuri, cum era prevăzut în proiectul inițial.
Ulterior, societatea portugheză a mai cerut despăgubiri de 480.613,39 euro/lună, prejudiciu produs prin studiul de fezabilitate făcut de companie pentru parkingul de 531 de locuri și plata unui prejudiciu de 5.114.786 euro, contravaloarea prejudiciului produs prin încetarea contractului de concesiune din culpa concedentului, adică a municipalității clujene.
După ce primăria a fost dată în judecată, administrația Boc a încercat să găsească soluții tehnice și a fost contractată firma clujeană de proiectare K&K Studio care, în final a propus trei variante alternative pentru realizarea parkingului cu peste 500 de locuri.
Însă cei de Cogedir au considerat că variantele propuse de firma clujeană de proiectare nu sunt viabile.
Reprezentantul firmei K&K Studio a declarat că nu dorește să dea nicio declarație referitoare la acest subiect.
”Mergeți și întrebați la primărie. Noi am făcut un studiu comandat de primărie și ei sunt în măsură să discute pe acest subiect”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, KULCSAR ANDRAS LEVENTE, acționarul și administratorul firmei K&K Studio.
Contractul cu K&K Studio i-a costat pe clujeni 130.000 lei, fără TVA. Studiul geotehnic a costat 30.000 lei, expertiza geotehnică a fost în valoare de 45.000 lei, iar studiul de soluții și evaluare a costat 55.000 lei. Expertiza geotehnică a fost făcută de Construct CDP SRL, iar studiul geotehnic de firma Geodesign SRL.
Gargară oficială
Pentru a explica situația parkingului problemă, Emil Boc a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a declarat că el a negociat cu reprezentanții firmei portugheze Cogedir și că așteaptă decizia instanței.
„Am negociat cu cei de la Cogedir, din păcate la tribunal. Lucrările nu s-au mai realizat din cauza descoperirii unei conducte de apă, care nu mai permite construirea parkingului în forma stabilită. Noi am propus să se realizeze în continuare parkingul, nu la 531 de locuri, ci eventual la 450 de locuri, cât ar urma să se piardă prin ajustarea proiectului din cauza acelei conducte. Compensarea pentru diferenţa dintre numărul locurilor de parcare se poate face fie prin locuri în plus la suprafaţă – acolo trebuie desfiinţate parcările la suprafaţă dacă se realizează cele subterane, prin contract ca să se poată exploata parkingul şi pentru faptul că ei şi-au făcut plan de afaceri la 531 de locuri – sau prin reducerea corespunzătoare redevenţei pe care o au de plătit către Primărie”, a spus Boc în cadrul conferinței.
Municipalitatea a concesionat în anul 2009 aproximativ şase mii de metri pătraţi pe o perioadă de 49 de ani şi la suma de 110 euro/mp în vederea construirii unui parking subteran în Piaţa Mihai Viteazul.
Parkingul din Mihai Viteazu ar fi putut dărâma clădirile din zonă
Potrivit specialistului geolog portughez Antonio Silva Cardoso, din Porto, care a prezentat în 2014 un raport despre terenul din zona Pieței Mihai Viteazu, subsolul este format în profunzime din argile expansive și nu se recomandă folosirea amplasamentelor alternative oferite de Primăria Cluj Napoca, dat fiind faptul că există riscuri majore pentru distrugerea canalului colector, a rețelelor de apă existente și colapsarea clădirilor vechi din zona respectivă.
Proiectul unui eșec
Primăria Cluj Napoca a încheiat un contract pentru construirea unui parking în zona Pieței Mihai Viteazul fără să aibă nici cea mai mică idee despre situația terenului pe care ar urma să se edifice proiectul.
O parte din terenul respectiv a făcut obiectul unei cereri de retrocedare a Bisericii Greco-Catolice, care, însă, și-a retras cererea.
Însă, gafa majoră din cadrul acestui proiect o constituie faptul că reprezentanții administrației locale ar fi trebuit să știe că în subteranul Pieței Mihai Viteazu există rețelele Companiei de Apă Someș care nu pot fi mutate.
Predarea terenului s-a făcut în octombrie 2009, într-o manieră sumară, când s-au pus la dispoziția firmei Cogedir 6.000 mp conform unui plan de situație făcut pe genunchi.
Compania de Apă Someș SA a atras atenția asupra faptului că parkingul nu se poate construi pentru că în subsolul terenului sunt trasate rețele edilitare de apă și un canal colector, funcționabile, care nu pot fi mutate, astfel că se poate realiza doar o parcare cu 329 de locuri.
În concluzie, se va putea face metroul?
În lumina acestor întâmplări nu demult petrecute, chiar credeți că municipalitatea, care „a uitat” de o magistrală de apă, ratând astfel construirea unui parking, este capabilă să ducă până la capăt proiectul unei magistrale de metrou?