Gazeta de Cluj publica saptamana aceasta un amplu material despre itele parteneriatului public-privat pentru parkingul Marasti, ajuns falimentar.
Aleşii locali clujeni au votat ca orbii în ultima şedinţă de consiliu. Printre punctele ordinii de zi figura şi o hotărâre prin care se trecea concesiunea terenului pe care a fost construit Parking Mărăşti de la firma falimentară deţinută de Mircea Cherteş, politician şi om de afaceri clujean, la firma Immobiliare Italo Romena care aparţine băncii care a girat acest proiect. Absolut nici un consilier local nu şi-a arătat interesul pentru această afacere şi pentru motivele pentru care business-ul girat de Emil Boc nu a fost profitabil.
Parkingul din cartierul clujean Mărăşti a fost construit pe un lung şir de nereguli, de la început afacerea având forma unui ”tun” pus la cale de reprezentanţii primăriei şi cei din cadrul firmei: Mircea Cherteş şi Costică Pocol. Practic, cei doi au concesionat un teren de la primărie, în baza unor împrumuturi bancare au edificat un parking, însă, ca prin minune, afacerea s-a dovedit neprofitabilă şi a intrat în faliment. Pentru ca acum să fie cumpărată de bancă la licitaţie!
Spre exemplu, cei care au construit Parking Mărăşti au făcut-o pe câteva parcele de teren care nu erau ale municipalităţii şi pentru care proprietarii de drept aveau deschise acţiuni în instanţă de revendicare a terenurilor în baza Legii restauratorii 10/2001. Autorizaţia de construcţie pentru Parking Mărăşti a fost emisă 14.08.2006, iar lucrările au fost recepţionate la sfârşitul lunii aprilie 2008. Potrivit unei adrese a Serviciului Revendicări a din cadrul primăriei clujene, ”parcela topo 4590 a fost revendicată în baza Legii 10/2001 în dosar intern 3719, soluţionat prin emiterea Dispoziţiei nr 974/2008 cu propunerea de acordare despăgubiri şi parcela topo 4591, revendicat în dosar intern nr 837, soluţionat prin emiterea dispoziţiei nr 3559/2007, cu propunerea de acordare despăgubiri. Numerele topo 16755,16756,4592,3751/2/1,6818,6824 şi 7102 nu sunt revendicate în baza Legii 10/2001”, se arată în actul respectiv. Cu alte cuvinte, cei care au deţinut terenurile respective au primit din banii publici pentru ca Pocol şi Cherteş să facă o parcare falimentară.
Mai mult, de curând Emil Boc a anunţat că în aceeaşi zonă vrea să mai facă o parcare!
Un proiect luat pe degeaba de bancă
Potrivit procesului verbal de predare-primire încheiat între lichidatorul Parking Mărăşti şi Immobiliare Italo Romena SRL, banca a cumpărat parkingul cu 19.151.325,08 lei, cu TVA Inclus. Onorariul notarului care a parafat contractul de vânzare cumpărare a Parkingului Mărăşti a fost de 70.340 de lei.
Practic, banca a cumpărat Parkingul din Mărăşti în baza creditelor acordate pentru edificarea acestui proiect şi nereturnate. Potrivit listei în care apar datoriile acumulate de Parking Mărăşti, în favoarea Băncii Italo Romena au fost instituite următoarele ipoteci: ipotecă de rang I pentru garantarea rambursării creditului în valoare de 2.650.000 de euro şi a dobânzilor,comisioanelor etc.;, – ipotecă de rang II pentru garantarea rambursării creditului în valoare de 700.000 de euro; – ipotecă de rang III constituită pentru garantarea rambursării creditului în valoare de 300.000 de euro; ipotecă de rang IV pentru garantarea unui credit în valoare de 26.825 de euro; – ipotecă de rang V pentru garantarea unui credit de 21.979 de euro; – ipotecă de rang VI pentru un credit de 188.274 de euro. Datoriile acumulate de SC Parking Mărăşti faţă de bancă, fără a se calcula dobânzile şi comisioanele, sunt de 17.103.143 de lei. În urma licitaţiei organizate de lichidatorul SC Parking Mărăşti, banca a cumpărat afacerea cu 19,1 milioane de lei.
Contractul de concesiune încheiat între Primăria Cluj Napoca şi SC Parking Mărăşti, pe o perioadă de 49 de ani, a fost încheiat în martie 2006 şi stipula plata a 300.000 de euro, plătibili în 25 de rate anuale a câte 12.000 de euro fiecare, bani care plătit, până acum, la fiecare termen.
Gazeta de Cluj a arătat într-un articol anterior că în contractul de concesiune, potrivit capitolului VII ”Dispoziţii Finale”, la art. 16 ”Se interzice concesionarului (SC Parking Mărăşti, n.red.) de a cesiona drepturile şi obligaţiile care decurg din prezentul contract de concesiune”.
Un liberal şi democrat, amici cu Boc
În 2004, fostul consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Cherteş, a deschis societatea Parking Mărăşti care este beneficiarul parcării din Mărăşti. Cherteş a făcut un împrumut la Banca Italo Romeno de circa 3,65 milioane de euro, bani pentru construcţia proiectului însă nu a mai achitat creditul. După nici o lună de zile, firma lui a primit contractul pentru construirea unei parcări în cartierul Mărăşti, pe un teren concesionat de colegul său de alianţă de atunci, democratul Emil Boc.
Acţionarul principal al societăţii, Mircea Chertes, fost consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu şi fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare a fost acuzat că ar fi obţinut contractul pentru realizarea parkingului fără a fi respectat condiţiile legale. De asemenea, în cadrul Parking Mărăşti, administrator este şi Costică Pocol, patron al SC Center Star (firmă în faliment) care a realizat construcţia „lipită” de Parking Mărăşti. Legat de acest imobil, primarul Emil Boc, în stilul caracteristic populist, a declarat că va face o plângere penală împotriva lui Pocol pentru nerespectarea regimului construcţiilor, însă nu s-a întâmplat nimic.
SC Parking Mărăşti, societatea care a realizat parkingul, a fost înfiinţată cu doar câteva luni înainte de a participa la licitaţie. Mai mult, respectiva societate avea capitalul social minim şi nu a mai avut activitate. De asemenea, compania a finalizat cu o întârziere de un an realizarea construcţiei, obţinând derogări din partea municipalităţii pentru a finaliza lucrarea. Mai mult, chiar dacă lucrările au fost finalizate, profitul a întârziat să apară. Spaţiile comerciale nu au fost închiriate numai în proporţie de 40 %, iar cetăţenii au „evitat” să staţioneze în parking.
Lacrimi de crocodili
Iniţial, cei din cadrul firmei clujene au cerut insolvenţa, însă nimeni nu a fost în stare să redreseze afacerile încurcate ale familiei Chertes, aşa că magistraţii au dispus falimentul. Iniţial, administratorul companiei, Flaviu Chertes, fiul lui Mircea Chertes, a depus la Tribunalul Comercial Cluj o cerere prin care cere reorganizarea judiciară a societăţii pe motiv că societatea nu-şi mai poate permite să plătească ratele restante, contribuţiile la bugetul de stat sau cele aferente contractului de parteneriat dintre SC Parking Mărăşti şi Primăria municipiului Cluj-Napoca. În total aproape 700.000 de euro. În cererea adresată Tribunalului Comercial Cluj el susţine că din cei 4000 mp disponibili pentru închiriere, au fost închiriaţi doar 1600, chiria rezultată fiind insuficientă pentru a plăti datoriile. Mai mult, acesta a afirmat că nu mai deţine bani pentru a plăti restanţele către bugetul de stat, către bugetul local sau către ceilalţi creditori.
Licenţa Parking Mărăşti
În 2008, Amelia Cândea, studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licenţă intitulată ”Informalitate şi clientelism. Piaţa Mărăşti din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienţii din piaţă, cu vânzătorii şi cu alte diferite persoane.
”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieţei Mărăşti (pe 49 de ani) către trei acţionari: ”Pocol o avut 40%, Bongdane 19% şi APO 30%”. Primii doi, îmi spune cu o totală nonşalanţă interlocutorul meu ”au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reuşit să fure de acolo atâţia bani, pentru că numai acolo erau legume şi fructe în vremea aceea. Cam ăştia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piaţa, au scos un credit de la Bancoop”. Din acest împrumut însă o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul rotund. Desigur, aceştia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, şi aşa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acţionarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosinţă al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperându-şi o parte din sumă.
Sursa: Gazeta de Cluj