Rautacisme

Părinţii se plâng, Emil Boc se implică şi rezolvă. Din vorbe

Ziar de Cluj a preluat plângerile părinţilor care luni seara au aşteptat cu copiii bolnavi în braţe, ore în şir, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca. Situația de la UPU Copii este aceeași de mult prea multă vreme, semnalată ca atare de părinții revoltați, fără ca administrația publică locală, fără ca cei din conducerea spitalului să facă ceva concret pentru a îmbunătăți situația. Altceva decât a arunca cu vorbe sau de a-i acuza de minciună pe părinţi.

Pus în faţa unui microfon prietenos, la o emisiune în care nu e deranjat cu întrebări incomode (de exemplu, de ce nu s-a implicat până acum, doar astfel de situaţii au mai fost semnalate), primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, deşi nu este „gestiunea” lui, a început să promită că se va implica şi să reamintească cum se construiesc tot felul de unităţi spitaliceşti „de la zero”.

Zice Excelenţa Sa, Maestrul că: „că e convins că managementul este bun și că problemele au apărut pe fondul exploziei cazurilor de gripă din ultima perioadă.”

„Nu ține de noi. Dar evident că noi colaborăm la acest ecosistem medical dar răspunderea administrativă nu este a Primăriei nefiind în subordinea noastră. De asta avem un Spital de Copii de la zero care se face în Cluj tocmai pentru că sunt neajunsuri. De asta se face un Spital Regional de Urgență de la zero deoarece acum el funcționează  în clădiri disparate, vechi și nu mai asigură performanțe. De asta autotitățile naționale, cu cele locale și cele europene au proiecte pentru ambele. Până atunci haideți să vedem ce putem face. Pot să vă spun că managementul e bun. Am discutat personal cu conducerea. E performant. Pe partea noastră am sprijinit pentru a acoperi o parte din cheltuielile pentru aparatura medicală. Există disponibilitate să facem tot ce ne stă în putință în condițiile date. Dacă sunt lucruri pe care le putem îmbunătăți, ne vom implica. Am înțeles problema și o să discut cu conducerea spitalului. Probabil că acum este și o perioadă cu gripă când sunt mai multe cazuri. Există și medicii de familie, cazurile mai grave ajung la spital. Trebuie să reținem asta, că primul nostru contact este medicul de familie. Este adevărat că nimeni nu contestă că cei care vin la urgențe nu au probleme. Să vedem cu ce îi putem ajuta să facă față provocării mai ales în perioada aceasta de gripă accelerată”.

Managementul e atât de bun, de performant, că situaţiile semnalate s-au mai întâmplat, se întâmplă şi se vor mai întâmpla – că problema e de spaţiu, circuite şi personal, de fapt. Dar cine să-l tragă de mânecă pe primar să-i explice toate acestea, cumva cel care-i ţine microfonul prietenos în faţa gurii?

Cât despre Sitalul Regional de Urgenţă, acesta se face „de la zero” către zero încă din 2005 sau 2006. A trecut ceva apă pe Someşul navigabil de atunci…

Până atunci, dincolo de vorbele azvârlite în vânt (pardon, eter) de către Emil Boc, să reţinem adevărul şi realitatea cotidiană: situația de la Spitalul de Copii din Cluj, secția de primire a urgențelor, este neschimbată de ani de zile și că cei care vin aici așteaptă afară până să fie preluați cu orele, indiferent de vremea de afară.

Şi ce a scris colega noastră Ancuţa Ciolan într-o postare ajunsă virală pe Facebook:

„Nu contest că la UPU nu ajung și pacienți care nu sunt urgențe. Dar, totuși, să ridice mâna părintele care are chef să stea noaptea în curtea Spitalului de copii. Pentru că nu poți sta în mașină, deși plătești o căruță de bani pt parcare. Dacă mergi în mașină, pierzi rândul. Și „sala de așteptare” e o glumă sinistră. Un hol insalubru, unde se înghesuie parinti, copii care tusesc si stranută, copii cărora le vine să vomite, bebeluși care urlă de durere (ați înțeles ideea). Dacă eu merg cu un copil care acuză dureri de burtă și stau 3 ore în „sala de așteptare”, risc să plec acasă și cu o gripă. În fine. E o luptă cu morile de vânt. Postarea a ajuns virală și în presă, azi s-au agitat puțin prin birouri domnii responsabili de administrarea spitalului, iar peste o lună situația va fi tot ca aseară”.

Prin urmare, Maestre, Excelenţă, las-o jos că măcăne! Nu ne mai explica cum e cu ABC-ul tău administrativ, că de multă vreme s-a transformat în ASFALT, BÂLCI, CATERINCĂ.