Din oras

Parcul Central din Cluj-Napoca a ajuns raiul căpușelor. Ce spun medicii despre riscul de a face boala Lyme

Holurile Spitalului Clinic de Boli Infecțioase au început să se umple odată cu venirea sezonului cald cu pacienți înțepați de căpușe. Mulți clujeni s-au prezentat la medic în special în perioada Zilelor Clujului, când fluxul de oameni care au ieșit afară a fost mult mai mare decât de obicei. Îngrijorător este însă faptul că oamenii se plâng că au fost înțepați de căpușe chiar în Parcul Central. Aceasta înseamnă că firma Coral Impex (cu care Primăria are contract) nu își face treaba bine sau folosește substanțe de calitate proastă?

După ce în preajma Zilelor Clujului, mai ales copiii au fost înțepați de căpușe în Parcul Central, mămicile se feresc să își mai lase copiii în acea zonă. Părinții exasperați cer autorităților locale să efectueze o acțiune de dezinsecție în zonă.

„Am găsit pe băiat o capușă, după ureche. Am văzut fel de fel de metode de extragere a lor, dar era foarte mică și m-am temut. Așa că m-am dus la Urgențe, unde am constatat că nu eram singura mamă îngrijorată. Erau încă vreo 10 copii cu căpușe, culese de prin parc, în timpul activităților de la Zilele Clujului”, ne spune Alexandra, o mamă din Cluj-Napoca, al cărei copil a fost înțepat de căpușe.

Dezinsecțiile se fac pe bandă rulantă

Chit că reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca anunță frecvent acțiuni de dezinsecție a domeniului public, cazurile de copii și adulți înțepați de căpușe prin parcuri sunt multe.
De exemplu, acum Primăria ne transmite că va începe a doua acțiune de dezinsecție pe domeniul public și privat, în perioada 6 – 30 iunie 2017. În cazul condițiilor meteorologice nefavorabile, durata, prevăzută se va decala sau prelungi. Prima acțiune de dezinsecție de anul acesta a avut loc în perioada 3-30 aprilie.
Așteptăm cu interes rezultatele acțiunii de dezinsecție.

De ce apar căpușele și în oraș

Prof. dr. Andrei Mihalca din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj afirmă că există anumiți factori care contribuie la apariția acestor insecte inclusiv în zonele urbane.

“Este foarte greu să spunem dacă la ora actuală numărul de căpușe este mai mare decât acum câțiva ani. Toată lumea spune că pe vremea mea, când eram copil, erau mai puține căpușe. Este foarte greu, nu putem să ne bazăm pe astfel de afirmații. Este un complex de factori aici. În primul rând, este numărul mai mare de oameni care ies la iarbă verde. Sunt făcute studii în Europa pe relația dintre numărul de înțepături de căpușe și comportamentul social. Adică noi ieșim la iarbă verde mai mult, habitatul natural s-a redus, au crescut foarte mult terenurile agricole, anumite specii de gazde pentru căpușe s-au înmulțit cum sunt de exemplu rozătoarele, anumite specii de păsări, vulpile. Mai mult decât atât, s-au urbanizat, adică vin tot mai des către orașe. Pe om, avem anumite specii de căpușe, pe animale sunt și altele care nu sunt pe om, deci nu este neaparat o regulă”,  afirmă profesorul Andrei Mihalca.

Aproape 30 de specii de căpușe avem în România

Oamenii au devenit foarte speriați de căpușe deoarece majoritatea sunt informați greșit de pe rețelele de socializare, internet, bârfe sau de la vecinul care le știe pe toate. Andrei Mihalca ne spune că nu toate căpușele pot transmite boala Lyme.

„Noi am făcut un proiect de cercetare destul de mare în perioada 2010-2013, în care am cartat practic toată România, din mai multe puncte de vedere. Am cartat în primul rând fauna de căpușe din România. Există circa 28 de specii, nu doar una. Am făcut o hartă foarte detaliată pentru fiecare specie. Am bătut România în lung și-n lat. Sunt câteva care sunt răspundite în toată țara, sunt câteva care sunt doar în Dobrogea, altele sunt răspândite doar acolo unde este și gazda lor specifică.
Pe lângă cartarea faunei de căpușe din România am evaluat și gradul de infecție. Am verificat animale, cadavre de animale recoltate fie prin capcană, fie prin recoltări de sânge de la păsări. Am lucrat vreo trei ani extrem de intens cu o echipă destul de mare, în acest proiect. Această căpușă când e mare o recunoști ușor pentru că femela este roșie. Este singura specie care de fapt se fixează pe om și care poate transmite boala Lyme, dar această căpușă are un grad de infecție în România ce variază de la o zonă la alta, probabil zona cea mai de risc este partea de centru a țării, zona Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna, Neamț”, declară Andrei Mihalca.

Între 1 și 5% șanse să fii înțepat de o căpușă infectată

Riscul de îmbolnăvire cu boala Lyme este destul de scăzut, după cum ne explică specialiștii.

„Între 1% – 5% este frecvența acestui agent patogen care este responsabil de transmiterea bolii Lyme de la căpușe. Deci șansele practic ca un om să fie mușcat de o căpușă infectată sunt să zicem între 1% și 5%. Această bacterie care transmite boala Lyme se află în intestinul căpușei, iar în momentul când se urcă pe o gazdă, inclusiv pe om, ea începe să se hrănească cu sânge, și sângele din gazdă activează de fapt bacteria din intestin, care urmează apoi 24-36 de ore să migreze din intestinul căpușei în glandele salivare și de abia după aceea din glandele salivare ea este injectată”, punctează profesorul de la USAMV Cluj.

Risc de transmitere a bolii, aproape zero, în primele 12 ore

Andrei Mihalca afirmă că cu cât se scoate mai repede căpușa cu atât riscul de transmitere a bolii Lyme este mai redus.

„Ce se poate întâmpla în schimb este, când scoatem căpușa să o presăm prea tare, și astfel se face efectul de injecție. Sunt niște studii din Statele Unite care s-au făcut pe această temă care ar sugera că se poate întâmpla acest lucru, dar ideea este că riscul de transmitere în primele 6-12 ore, de la atacul cu căpușe nu este zero, dar putem zice că e aproape zero. Dacă căpușele se scot după această perioadă, atunci riscul este foarte mic. De multe ori omul nu știe. Chiar dacă o căpușă stă fixată mai mult, ajunge la această perioadă de risc și transmite bacteria, nu toți oamenii fac o infecție. Contează foarte mult doza infectată. Căpușa poate să aibă o infecție minimă, să transmită puțin sub doza infectată minimă pentru om. Totuși avem un sistem imunitar care își cam face treaba. Practic un număr foarte mic de oameni ajung să facă boala”, spune profesorul clujean.

Cât de grav este dacă rămâne înfipt capul căpușei

Mulți oameni se tem să își scoată singuri căpușa și apelează la specialiști, mai ales din cauză că ar putea rămâne capul insectei înfipt în piele.

„Indicat este să lași pe un specialist să scoată căpușa. Este un mit de exemplu că atunci când scoți căpușa rămâne capul. Nu este vorba de cap ci de ipostom, care nu e neapărat un lucru grav, pentru că organismul îl va elimina, nu e așa grav”, declară Andrei Mihalca. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *