Eschimosii din Groenlanda si japonezii din insula Okinawa aproape nu cunosc afectiunile coronariene. Controlandu-le alimentatia, oamenii de stiinta au constatat ca protectia impotriva acestor boli este asigurata de lipidele polinesaturate, Omega 3, provenite din planctonul marin continut in pestii grasi. Aceste lipide au proprietatea de a fluidiza sangele, contribuind astfel la protectia inimii si a vaselor sangvine.
In general, ateroscleroza apare in tarile bogate. Cu o exceptie importanta: Japonia. In pofida ratei inalte de industrializare, aceasta tara se afla pe unul din ultimele locuri in statisticile mondiale privitoare la mortalitatea provocata de afectiunile coronariene. In schimb, daca japonezii emigreaza spre regiuni cu rate inalte de mortalitate, de pilda in SUA, se aliaza la normele americane, ceea ce sugereaza o puternica influenta a modului de viata, a mediului si a obiceiurilor alimentare.
Calaul inimii este colesterolul, o molecula de grasime absolut necesara vietii. Folositor in doze rezonabile (cam 2g/l), in cantitati excesive devine o adevarata otrava. Pericolul vine din faptul ca se poate depune pe peretii arterelor, de unde nu poate fi inlaturat. Prin urmare, acumularea de colesterol ingusteaza treptat artera. Poate urma apoi repede blocarea arterelor coronare, declansandu-se accidentul coronarian. Si toate acestea se intampla datorita excesului de grasimi din alimentatia cotidiana.
Grasimile sunt dusmanii inimii (ca si ai siluetei), dar nu trebuie puse toate in aceeasi oala. In familia lipidelor exista, pe de-o parte, acizii grasi saturati, furnizati de produsele lactate, carnuri, mezeluri; in cantitate mare, ancraseaza arterele. Dar exista, pe de alta parte, acizii grasi polinesaturati, adica “grasimile bune”, aflate in uleiurile vegetale, in migdale, germenii de porumb, pestii grasi. In aceasta ultima categorie intra acizii grasi esentiali care au o mare importanta. Acizii grasi esentiali sunt compusi naturali ai grasimilor animale si vegetale; rolul lor in organism este fie de rezervor de energie, fie de componenta a membranelor celulare.
Acesti acizi grasi poarta numele de “polinesaturati” pentru ca in formula lor chimica se gasesc mai multe legaturi duble. Omega 3 este principala familie de asemenea acizi, care se gasesc in uleiul de rapita, de nuca si de soia si mai ales in pestii grasi, indeplinind mai multe functii importante.
La copii, participa la elaborarea sistemului nervos atat inainte, cat si dupa nastere. De asemenea, intervin in cresterea si in dezvoltarea psihomotorie a copilului. Actioneaza asupra fenomenelor inflamatorii si dezvolta imunitatea. In sfarsit, impiedica depunerea de placi de aterom. Pentru a evita recidiviva dupa un infarct, numerosi cardiologi introduc in tratament Omega 3.
In zilele noastre, nutritionistii recomanda consumul de peste gras (somon, macrou, hering, ton, sardina) de doua ori pe saptamana sau in fiecare zi (cate 30-60 g) pentru un aport sistematic de Omega 3. Singura problema este ca anumitor oameni le place mai mult carnea de porc decat heringul la gratar. Este o utopie sa te gandesti ca i-ai putea face sa manance peste in fiecare zi. Pentru a raspunde acestei nevoi exista in farmacii capsule care contin doze concentrate de Omega 3 (Complexul Lero de la Laboratoarele Lero, Mega 65 de la Arkopharma).
Vom gasi probabil, nu peste multa vreme, iaurt, inghetata, paine, margarina, paste fainoase sau chec impogatite cu ulei de peste gras din marile reci. Tehnica dezodorizarii acestor uleiuri a fost pusa la punct, iar produsele astfel imbogatite vor fi in curand pe piata. In unele tari comercializarea lor a fost deja autorizata.
Cand ai o greutate normala si esti sanatos, nu se pune problema unui regim special. Fara sa stai tot timpul cu tabelul de calorii in mana, poti urma doar cateva recomandari, care nu tin de un regim propriu-zis.
Mananca in fiecare zi legume proaspete si fructe, cereale si feculente bogate in fibre (paine integrala, paste fainoase, orez). De doua ori pe saptamana, mananca peste gras fiert ori la cuptor, sau ia Omega 3 sub forma de gelule. In acest caz, trebuie sa reduci sursele de grasimi inutile, ca arahidele, mezelurile, chipsurile, produsele de patiserie si altele, ca sa nu adaugi prea mult la consumul global.
Si renunta la o parte din grasimile saturate, consumand lapte degresat si branzeturi cu continut redus de grasime. Micsoreaza, de asemenea, cantitatea de unt si nu manca prea des carne la gratar si jumari. Consuma in cantitati suficiente vitamina E antioxidanta (germeni de grau, ulei de soia si de masline, migdale). Bea un pahar de vin rosu bogat in tanin la cele doua mese principale.