Sistemul de invatamant romanesc deficitar sub mult aspecte este de departe cel mai mare furnizor de materie prima pentru marile universitati europene. Reformele diferitilor ministri determina ca tot mai multi tineri aflati in pragul majoratului sa ia calea occidentului pentru a-si definitiva studiile universitare. Unul dintre acestia este si clujeanul Mihnea Cuibus, multiplu medaliat cu argint si aur la olimpiadele nationale de matematica. In urma cu o saptamana Mihnea Cuibus a primit raspunsul oficial din partea prestigioasei Universitati Oxford cu privire la faptul ca a fost acceptat sa urmeze cursurile universitare ale Colegiului de Politica filozofie si economie. Mihnea Cuibus, pentru a-si vedea visul de a studia in Anglia implinit, mai are un singur obstacol de trecut si anume examenul de Bacalaureat din aceasta vara a carei nota minima va trebui sa fie obligatoriu peste 9.
Sistemul de admitere in invatamantul superior englezesc este unul complet centralizat prin faptul ca exista un serviciu national prin care se aplica la toate universitatile. Aplicantii nu au contact direct cu universitatea in sine a caror cursuri viseaza sa le urmeze, ci printr-o inscriere electronica pe o platforma special creata in acest sens. Dosarul viitorului student insa nu poate fi trimis spre analiza la mai mult de cinci universitati. Din dorinta de a-si indeplini visul de a studia la Londra, Mihnea Cuibus, elev al liceului Emil Racovita, medaliat cu aur la olimpiadele nationale de matematica a aplicat pentru admitere la sfarsitul lunii octombrie. Procesul de admitere, dupa analizarea dosarului candidatilor, este unul direct si bazat in special pe interviuri.
“Am aplicat la Oxford, London School of Economics and Political Science, University College London (UCL), Warwick si King’s College. Norocul a facut sa fiu acceptat la Oxford. Universitatea are 38 de colegii diferite, iar acele colegii sunt in mare proportie autonome. Fiecare colegiu are majoritatea cursurilor asemanatoare. Admiterea practic se face de catre fiecare colegiu in parte. In momentul in care aplici pentru platforma ai doua optiuni. Fie faci o aplicatie deschisa, ceea ce mai putini fac deoarece ei te repartizeaza unde sunt mai putini aplicanti dupa criterii bine stabilite.
Exista varianta de a aplica direct la unul dintre cele 38 de colegii, dar nu la mai mult de 5. Din acel moment colegiul se ocupa de tot procesul de admitere. Pentru ca in momentul in care esti student acolo colegiul se ocupa de 70% din educatia ta, de cazare de masa. E ca o comunitate. Combina avantajele unei universitati mari cu avantajele unei comunitati mai mici unde ajungi sa cunosti oamenii”, a afirmat Mihnea Cuibus.
Intrebat de ce a ales sa isi incerce norocul de a fi admis la o universitate de prestigiu din Anglia si nu al uneia din Statele Unite, Mihnea considera ca materiile studiate in cei 12 ani de scoala romaneasca sunt de departe peste ceea ce se studiaza in primii ani de colegiu in Statele Unite.
“Am ales sa imi continui studiile in Anglia datorita sistemului. In sensul in care sistemul american mi se pare mai putin potrivit pentru mine. Fac referire aici ca la un colegiu in SUA la care mergi, un an sau doi, in functie de specializare, faci de toate, ceea ce vrei dupa care iti declari obiectivul. Nu mi se pare ca dupa 12 ani de scoala mai e nevoie sa mai incerci de toate la colegiu. Mi se pare mult mai potrivit sistemul de studiu eglezesc si e mult mai usor sa ajungi in Anglia decat in SUA.
Clujeanul, pentru a fi declarat acceptat la Oxford, a trebuit sa treaca mai multe etape de selectie.
“Prima etapa de admitere e aplicarea pe acea platforma nationala. Termenul limita pentru majoritatea universitatilor este de 15 ianuarie, dar pentru Oxford si Cambridge, care au un sistem mai complex de admitere e jumatatea lunii octombrie. La Oxford in noiembrie trebuie sa dai un test aici in Romania. Un test de doua ore in doua parti, in care prima parte consta in capacitatea de a raspunde la 50 de intrebri de logica pentru a testa gandirea critica si cat de repede poate sa gandeasca sub presiune candidatul. Intrebari care in sinea lor sunt destul de usoare, dar sa raspunzi la 50 de intrebari in 90 de minute incepe sa fie putin mai greu. In a doua parte a examinarii din noiembrie a fost un eseu pe care trebuia sa il scriu in jumatate de ora pe o tema data. Totul s-a tinut in limba engleza. La acel test nu stiu inca rezultatele este criteriul principal dupa care studentii sunt chemati la interviu in Anglia”, a declarat Mihnea Cuibus.
Mai mult de jumatate dintre candidatii care au aplicat pentru Oxford, la specializarea Politica-Filozofie si Economie, au cazut dupa prima etapa a examinarilor. Astfel, potrivit statisticilor, din cei aproximativ 1.500 de candidati de la nivel mondial au fost admisi doar un procent de 15%.
“La sectia la care am fost declarat admis, doar 40-45% dintre candidati sunt chemati la interviu dupa primul test. Ideea e ca, potrivit criteriilor de selectie, dupa interviuri raman cam 3 persoane pe un loc. Rata de aceptare a noilor studenti este undeva la 15% daca ar fi sa facem un calcul sumar au fost aproape 1.500 de candidati.
La colegiul la care am aplicat eu sunt cam 8 locuri, iar profesorii au o libertate, in functie de calitatea elevilor, pot sa aleaga mai multi sau mai putini studenti”, a marturisit Mihnea.
De ce a ales Mihnea Cuibus sa aplice pentru cursurile colegiului de Politica-Filozofie si Economie a renumitei Universitati Oxford?
“E o poveste mai interesanta. In toti anii de scoala generala si liceu m-am concenterat pe matematica, unde am fost la olimpiada in fiecare an cu rezultate, as spune eu, foarte bune. Matematica o gasesc satisfacatoare intelectual, dar simt ca nu as putea sa fac lucrul acesta toata viata. Gandind ce sa fac, multa lume se astepta de la mine sa urmez fie matematica, fie informatica. Studiind matematica nu poti sa faci nimic tangibil. Poti sa ai rezultate bune, dar e imposibil sa faci ceva tangibil care sa aiba aplicativitate in viata de zi cu zi. Am ajuns la concluzia, mai mult sau mai putin hotarata, ca vreau sa studiez economie. Asa am ajuns sa caut universitati in Anglia care sa ofere cursuri de economie. Recunosc ca pana atunci, ca majoritatea lumii, nu stiam ca exista o astfel de combinatie: politica-filozofie-economie. Cautand diverse cursuri am gasit aceasta specializare care a fost “inventata” de cei de la Oxford prin anii ’50. Dupa ce voi termina voi urma un master in economie. Orice faci in economie te lovesti de chestiuni politice si sunt atat de legate intre ele aceste materii incat orice decizie pe care o iei trebuie sa iei in considerare si cealalta. De aici la filozofie nu e decat un pas si ajungem sa vedem in jurul nostru tot felul de persoane care nu au nici un pic de fundamente ideologice si nicio convigere fixa”, a spus Mihnea Cuibus.
Dupa ce a trecut primul test Mihnea Cuibus a fost invitat in Anglia pentru a sustine in fata profesorilor londonezi trei interviuri cate unul pentru fiecare specializare a colegiului.
„Dupa ce ai trecut primul test, prezenta la interviuri este obligatorie daca esti cetatean european. Nu exista varianta sa dai interviu telefonic sau online. Reprezentantii Universitatii iti asigura pe parcursul celor 4 zile de sedere cazare si masa. Eu am sustinut trei interviuri, la fiecare materie cate unul, cu cate doi profesori de la specializarea respectiva. Interviurile, in ciuda tututror zvonurilor si miturilor legate de intrebari cu extraterestri sunt normale si, dincolo de orice clisee, sunt o experienta placuta. Timp de 25 de minute ai o discutie pe o tema anume. Discutiile purtate pe marginea unui articol pe care aplicantul le primeste cu 20 de minute inainte de sustinerea interviului. E foarte greu sa iti dai seama la acel moment cum te-ai descurcat, care au fost impresiile celor care te-au intervievat. In cele 4 zile cat am stat am putut vedea care este viata unui student acolo. Esti integrat practic sa cunosti ceilalti candidati, e un fel de simulare de prima saptamana de facultate. Mi-a placut mai mult decat ma asteptam si din punct de vedere social si din punct de vedere al locului”, arata tanarul.
Dincolo de diferentele dintre sistemul invatamantului universitar romanesc si cel englezesc in opinia lui Mihnea, principalul avantaj de a studia la Oxford iti ofera oportunitatea de a aprofunda materiile intr-un mod personal prin faptul ca la cursurile pe care urmeaza sa le frecventeze numarul studentilor este foarte restrans, iar interactiunea dintre profesor si studenti este mult mai intensa.
“Nu sunt in masura sa fac pe expertul si sa imi dau cu parerea despre sistemul universitar romanesc si cel englezesc, dar nu trebuie sa uitam ca exista o diferenta foarte mare intre sistemele pe care le au Oxford si Cambridge fata de restul universitatilor. La Oxford 70-80% din interactiunea ta ca student cu profesorii este la o masa cu unul sau maxim alti doi studenti si se centreaza pe un eseu pe care l-ai scris in timpul saptamanii sau pe ce ai avut de citit. Este o cu totul alta oportunitate daca tu ca student discuti chiar cu un expert in domeniu, care iti pune intrebari si te provoaca tot timpul. La noi totul se bazeaza pe cat mai multi studenti in fata carora profesorii isi sustin cursurile, in timp ce in Anglia totul este mult mai personal”, a declarat Mihnea Cuibus.
Mihnea a marturisit ca in cazul in care nu ar fi fost declarat admis la Oxford ar fi ales sa studieze matematica in cadrul UBB.
“Daca nu as fi optat sa studiez in strainate cel mai porbabil e ca as fi ramas in Cluj pentru ca nu ma vad plecand la Bucuresti. Nu stiu ce as fi studiat, insa pentru ca optiunile sunt putin diferite, e greu de facut o comparatie intre departamentul de economie de la Oxford si cel de la FSEGA. Porbabil ca as fi ales sa fac matematica daca as fi ales sa studiez in Romania”, a afirmat Mihnea Cuibus.
Ca viitor student la specializarea politica, filozofie si economie la prestigioasa universitate Mihnea considera ca cititul stirilor trebuie sa fie o obsesie.
“Un student la politica, filozofie si economie trebuie sa fie obsedat de a citi stirile pentru ca acest lucru e inevitabil. Am petrecut foarte mult in ultimul an citind carti de economie, politica si analizand diferite lucruri care se intampla in jurul lumii, fiindca imi place si ma preocupa acestea. In afara de matematica, materia care mi-a ocupat o buna parte din anii de liceu, pasiunile mele sunt normale pentru varsta mea si absolut neremarcabile fata de colegii mei”, a spus Mihnea.
Mihnea Cuibus este fiul Inspectorului General al Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, Valentin Cuibus, insa decizia de a studia in strainatate ii apartine in totalitate lui Mihnea. Despre costurile de scolarizare Mihnea a afirmat ca taxele de scolarizare sunt suportate de catre statul britanic sub forma unui imprumut pe care ar urma sa il returneze in cazul in care venitul anual ar fi de peste 21.000 de lire sterline.
“E o schimbare foarte mare, dar trebuie sa recunosc ca apreciez foarte mult sustinerea parintilor. Decizia de a pleca este o decizie pe care mi-am dorit-o eu si nu vine de la ei, dar din momentul ce am luat aceasta hotarare imi dau seama ca exista si dezavantaje. Viata nu va mai fi la fel, insa pentru sustinerea parintilor nu pot decat sa le fiu recunoscator. Costurile de scolarizare sunt acoperite fie din fonduri proprii, fie din imprumut acordat de statul englezesc. Costurile de scolarizare in Anglia sunt fixate la 9.000 de lire pe an, iar ei iti asigura cazarea si masa, insa contra cost. Imprumutul pe care il ofera statul englez urmeaza sa fie rambursat dupa ce ai un venit anual peste un anumit prag, de aproximativ 21.000 de lire. Acest imprumut nu obliga studentul sa ramana in Regat. Din multe puncte de vedere mi-as dori sa ma pot intoarce, sa gasesc aici, in Cluj, o oportunitate, dar inainte sa mergi si sa vezi ce porti ti se deschid, cum te integrezi e imposibil de spus Da, voi veni inapoi sau Da, voi ramane acolo” a marturisit Mihnea Cuibus.