Asa cum se intampla mereu in Romania, strategiile fiscale sau cele ce vizeaza Sanatatea sau Educatia se schimba de la o zi la alta in functie de cum s-a trezit de dimineata cate un nou Guvern. Acum, e randul oamenilor de afaceri sa fie inca o data bagati in ceata sau iritati de anuntul ca Guvernul Romaniei doreste impozitarea firmelor pe cifra de afaceri, nu pe profitul obtinut. Desi Liviu Dragnea a adormit simturile mediului de business cu promisiuni interesante, vezi Legea Preventiei (neintrata in vigoare), de data asta a reusit sa ii faca pe cei mai mari oameni de afaceri din Romania sa se revolte. Am vrut sa vedem cum se vede la Cluj anuntul facut de guvernul nou instalat de PSD. Parerile unora dintre cei mai mari oameni de afaceri din oras sunt impartite. Dar cu atat mai interesante.
Dorel Goia, Teraplast:
“Având în vedere că nu este o propunere clară, nu mă pot pronunța, aștept lucruri mai concrete. Un 1% pentru noi înseamnă a plăti mai puțin decât plătim acum, la 2% trebuie să ne facem calculele. Deocamdată nu pot aloca timp pentru o idee. Este doar o propunere și mă concentrez la lucruri mai importante pentru noi”
Liviu Ciupe, Rematinvest:
„Nu prea știu despre ce e vorba. La toate companiile? Și mari și mici? Nu se face în trepte? Nu poți să pui același impozit pe cifră de afaceri la una care are cifră de afaceri foarte mare și la una care are cifră de afacere mai mică. Ar trebui să fie diferențiată. Dar până nu citesc, nu văd și nu simt impactul nu pot să spun. Din punctul meu de vedere nu e ok, nu e normal. În comunitatea europeană nu prea știu să fie în funcție de cifra de afaceri la companiile mari. Deci, dacă alții nu o practică… la noi ar fi bună? Din punctul meu de vedere nu e ok, dar trebuie să studiez”
Dan Pitic, Ax Perpetuum:
„Este o declarație mult prea generală ca să avem un punct de vedere. Depinde de detaliile în care va fi aplicată ca să putem spune dacă e o măsură bună sau nu. În principiu, impozitele pe profit se referă la impozitarea plus valorii create. Și este într-o directă corelație cu produsul intern brut pentru că plus valoarea creată înseamnă produs intern brut. Se transformă undeva în capăt în produs intern brut. S-ar putea să vindem fără să facem profit și fără să creăm valoare adăugată și atunci impozitul acesta nu are o corelație cu produsul intern. Vor fi favorizați cei care au marje mari și lucrează în zona de servicii, spre exemplu, ar putea fi favorizați. Dar fără să cunoaștem detaliile, sunt doar speculații. Eu cred că în momentul de față discuțiile sunt doar speculative pe acest subiect. E o declarație de intenție, depinde cum anume o vor structura. Tehnic vorbind, în funcție de structura respectivă pot să am o opinie. E bun, nu e bun? E rău, nu e rău? Dar deocamdată mi se pare prematur să am un punct de vedere în legătură cu asta. Oricum anunțurile legate de schimbări, care sunt neclare, induc în mediul economic, în mediul de afaceri o nesiguranță a zilei de mâine. Și asta ar fi de evitat. Asta pot să spun. Aș prefera ca declarațiile oricărui organism de conducere să fie clare ca să știm la ce să ne așteptăm. Iar activitatea lor să fie predictibilă. Planurile noastre de afaceri sunt pe următorii 3-5 ani. Ne facem planuri în avans. Și ar fi bine să știm la ce să ne așteptăm pe viitor”.
Dorin Bob, Arovit:
„Nu cunosc foarte bine tema, dar, clar simplifică viața”
Ștefan Vuza, Servicii Comerciale Romane:
„Depinde cum sunt normele metodologice. Sunt infinite variantele în momentul de față. Este doar o declarație, nu știm cum se va aplica. Dacă se aplică exact așa cum e dat acest măr otrăvit în piață, deci vorbim despre ceva ce nu se știe, ne pierdem energia. Când va apărea un cadru legal mai profund putem să comentăm. Privit din avion, impozitul pe cifra de afaceri este în detrimentul economiei pentru că rămân doar corporațiile mari și care au profituri mari, ori în lume mai sunt și businessuri care au profituri mici și au cifră de afaceri destul de mare, cum sunt de exemplu vânzătorii de țigarete, care au adaosuri foarte mici, dar au cifre mari de afaceri, en-gros-iștii care au cifră de afaceri de 100 milioane euro, dar își pun 2-3% adaos, cum sunt de exemplu en-gros-iștii de farmacii. Lor dacă le pui impozit pe cifra de afaceri i-ai distrus.
E prematur să ne dăm cu părerea dacă e bine sau rău, dar eu cred că trebuie un studiu pentru că nu poți să judeci cu o singură grilă mai multe tipuri de cotizanți.
Îi avantajează pe unii care au cifre mari, cum ar fi avocatura, care are 100% rată de profit la orice contract și îi convine să plătească impozit doar 3%. Prestatorii de servicii sunt iarăși avantajați, la fel și vânzătorii de curent electric care cred că au adaos și sub 1%.
După ce apar normele metodologice ne putem da cu părerea. Cred că vor nuanța totuși pentru că ce avem acum nu e o propunere reală”.
Dragoș Damian, Terapia:
„Sunt sentimente contradictorii. Am discutat și cu alți colegi din industrie. Pentru că pe de-o parte nu e normal ca eu, Terapia, un mare plătitor de taxe și impozite către statul român, cred că plătesc zeci de milioane pe an, 60-70 de milioane de lei pe an taxe și impozite către statul român. Nu e normal să văd că sunt companii cu cifre de afaceri de 5-10 ori mai mare decât a mea și au profit zero și nu plătesc niciun fel de taxe și impozite către stat. Pe de altă parte trebuie să fim atenți pentru că în cazul în care se aplică o astfel de măsură să nu fie pedepsiți tocmai contributorii corecți. E foarte greu de spus în acest moment până nu vezi detaliile proiectului ce variantă sau ce părere avem. Cred că așa cum eu plătesc taxe și impozite către stat așa trebuie toți să își plătească și să nu își repatrieze profitul sau să utilizeze profitul în alte scopuri”.
Liviu Stoleru, CEMACON:
„Dacă e să ne gândim la impactul pe care îl va avea asupra majorității afacerilor, cred că decizia asta de a schimba e una nefericită. Pentru că finalmente va duce la o creștere a împovărării fiscale a agenților economici, în principal a celor privați. Cei privați sunt obligați să-și respecte procedurile de plată ale taxelor. Un agent privat nu își permite să nu își plătească taxele la stat. Atunci automat asta va duce la o împovărare și mai mare din punct de vedere fiscal”.
Mircea Turdean, FARMEC:
”Dacă întrebați orice om de afaceri despre această prostie vă va răspunde la fel. E împotriva regulilor jocului atât pentru industria română cât și pentru companiile străine. Nu e doar opinia mea. E opinia tuturor cu care am mai povestit. Să nu se interpreteze că opoziția a spus acest lucru pentru că eu nici măcar nu am coloratură politică. Eu am spus opinia mea din punct de vedere a unui om de afaceri și de director general al unei companii românești. Din punct de vedere al investițiilor, noi suntem obligați în acest moment în situația respectivă să punem frână pentru tot ce înseamnă investiții, dezvoltare, retehnologizare. E simplu. Această inițiativă duce și la stoparea investițiilor pentru companii. Era un avantaj. Dacă investeai era un profit mai mic și era perfect de acord cu profitul reinvestit, dar în situația asta, spunem la revedere investițiilor”.
Marcel Borodi, Brinel:
„Această intenție este o ciudățenie. Este o inițiativă în mod cert neproductivă, care nu este folosită în țările civilizate. Pentru cei care ne plătim impozitele această inițiativă va aduce un impact negativ, pentru cei care nu și le plătesc, nu contează. Va vicia profund mediul de afaceri autohton. Nimeni nu va mai dori să investească, că nu va mai vea nici o facilitate în investiții. Sper să nu se aplice”.
Iulian Iuga, Accesa:
„Nu este o măsură echitabilă și va avea ca efect reducerea investițiilor majore în economia românească. Aceasta va fi o frână economică a României”.
Daniel Metz, NTT DATA Romania:
„În principiu, eu personal am o problemă cu situația unor companii care au o cifră mare de afaceri și declară, de ani de zile, profituri minuscule. Statul nu ar trebui să accepte astfel de situație pe tremen mediu și lung. Nu este corect față de restul companiilor, nu este corect să se genereze cifre mari de afaceri fără profit. Statul trebuie să țină cont de faptul că există un timp pentru inițierea unor afaceri în care să acorde anumite facilități, dar trebuie să fie foarte atent la modul în care multe companii persistă în a rămâne ani de zile la profituri mici cu cifre de afaceri foarte mari. Este inacceptabil. Și nu dau nume.
Bun, trebuie să ținem cont de faptul că sunt ramuri economice unde randamentul de afaceri este mic, la fel cum există ramuri productive cu randament mare. Este o mare provocare pentru statul român să găsească un mod onest de impozitare în așa fel încât să nu ajungă să facă din România un mediu de afaceri ostil, impropriu investițiilor. Este o mare provocare. Mai ales că există acest gen de discuție cu privire la impozitarea acelor companii care-și plătesc profitul în altă parte chiar la nivel european. Când eram în Germania exista acest gen de discuții. Cel mai simplu drum este de a impozita de acest gen, dar să nu se genereze situația în care atractivitatea pentru investiții străine să se diminueze pentru piața din România. Nu știu dacă este un drum corect. Miroase puternic a măsură de stânga.
Să nu uităm că firmele străine care sunt acuzate că nu prea plătesc în România generează foarte multe locuri de muncă care generează taxe și impozite. Oricum, o cifră de afaceri mare cu profit mic sau negativ generat pe ani de zile nu este de tolerat.
Problema mea este că statul român nu este pregătit pentru așa ceva. Nu are aparatul fiscal dimensionat pe măsura unei astfel de intenții. Legislația noastră fiscală nu este pregătită pentru așa ceva. Să nu uităm că firmele vizate sunt flancate de o armată de consultanți fiscali care consider că sunt mult mai pregătiți decât specialiștii noștri fiscali în a se lupta cu o astfel de măsură conform legislației europene. Deocamdată, statul român pierde astfel de războaie.
Recomandarea mea este ca statul să intre în dialog cu marii investitori și să negocieze o astfel de măsură. Aș recomanda ca să-și angajeze negociatori fiscali străini și numai flancați de aceștia să înceapă să negocieze cu investitorii. Mai ales cu cei străini”
Dan Ciceu, Scala Assistance:
„Nu există precedent în Uniunea Europeană pentru așa ceva. Personal cred că nu vor reuși să facă nimic în acest sens, ci doar testează o reacție la nivelul companiilor. Pentru a ajunge să implementeze așa ceva, vor trebui să ceară excepții de la Aquisul Comunitar”.
Teofil Câmpean, Rondocarton:
„Ideea pleacă de la următorul concept: România, așa cum are o suprafață teritorială, are o suprafață economică. În funcție de suprafața pe care o ocupi, ar trebui să plătești impozit. Exact ca la un teren. Prin asta se simplifică enorm de mult colectarea, controlul și ai totodată o previziune a ceea ce vei colecta în următorii ani, în așa fel încât să poți să-ți creezi o gândire despre modul de folosire a acestor bani.
Pe urmă, faptul că unii plătesc, alții nu, din punct de vedere concurențial, creează un start greșit și creează o economie nesănătoasă. O economie sănătoasă înseamnă ca toți să plătească, indiferent că sunt în același sector de activitate sau în alte sectoare de activitate, pentru bucățica din economie pe care o utilizează. Nu e treaba statului să se uite dacă ei au 10 mașini, dacă utilizează eficient resursele, dacă se organizează bine sau nu, nu trebuie să stea 10 luni în control. Statul are o singură chestie, de aceea sunt manageri și oameni care se ocupă de binele și de prosperitatea unei entități economice, ca aceasta să meargă bine. Nu e treaba statului să controleze dacă se întâmplă «X». Statul, în schimb, trebuie să creeze un cadru egal pentru toți! Cadru egal pentru toți este impozitarea cifrei de afaceri!”
Teofil Câmpean a mai explicat și de ce consideră că România, ca țară, va fi mai câștigată, în urma implementării noului tip de impozitare:
„Printr-o colectare corectă și normală, în care vor plăti toți, unu – însănătoșirea economiei, nu doar în ideea că am spus-o prima dată, noi avem economie subterană, noi am calculat, vreo 35%. Deci, și de acolo, dacă îndrepți controalele și aparatul de control îl aloci îl aloci în controlul celor 35%, în scoaterea la suprafață a celor peste 35%, România va putea să aducă la buget aproape dublu. În condițiile în care eu, care plătesc și merg bine, aș plăti mai puțin.
Eu sunt director la o multinațională, deci nu toate multinaționalele încearcă să fenteze impozitul pe profit sau să creeze profit, așa cum nu toate naționalele nu… Și ele își pot trimite bani în altă direcție! Pentru că legea permite! Nu e ilegal! Ca să dau un exemplu, cum se poate proceda. Iau un exemplu, de lângă Cluj. Eu sunt Fujikura și materia mea primă este sârma, că ei fac pentru automotive tot felul! Eu iau sârma aceea, o vând la o firmă de-a mea din Cipru, tot de a mea, sau de unde impozitarea e low, și firma aceea mi-o vinde – deci, nu trec sârma pe acolo, doar actele, mi-o vând la firma din Cipru și firma din Cipru mi-o vinde în România și pe urmă eu cumpăr produsul din România și îl vând în altă parte. Când am pus intermediarul acesta, eu pot să fac profit zero, pot să fac -1, ce vreau! Deci, eu conduc de acolo, pentru că eu stabilesc prețul cu care cumpără Fujikura România și prețul cu care vinde! Pentru că exportă!
Acum, or să mai vină alți docți care or să zică, domnule, se suprapune peste TVA! Adică și TVA-ul e o imbecilitate! Sunt două lucruri separate: TVA-ul este taxa pe valoare adăugată, adică pentru plus valoare. Iar cei care fac așa, ei nici nu vând în România! Iar tot ce vinzi în străinătate este exonerat de TVA! Deci, să nu vină vreo altă minte limpede și să spună altceva!
Bineînțeles că acum mai este încă o chestiune. Cei de la Finanțe, aparatul acesta finanțist, care sunt vreo 15 000 în România, cât SRI-ul, nu or să-și mai găsească locul! Controlul nu mai are rost! Tu nu mai ai ce controla la o întreprindere! Din punct de vedere fiscal! Însă, să nu-și facă probleme, că au chiar misiunea să scoată la suprafață celelalte 35 de procente, care e economie subterană! Bine, e un pic de muncă acolo!”, a conchis Teofil Câmpean.
Chimu Căpușan, CH Transbeton:
“Am auzit. E o măsură bună, benefică pentru că sunt firme care au impozit pe profit și plătesc și sunt firme, în special străine sau mă rog multe, care așa măsluiesc încât totdeauna ajung ori pe minus, ori pe plus. Asta ar fi o părere. E o soluție foarte bună”.
Ioan Tecar, PEHARTEC:
“O prostie. Nu o înțeleg deloc. Nici nu înțeleg cum a fost fundamentată. Să înțeleagă ei că pot să încaseze, pe de o parte, mai mulți bani la buget, și pe de altă parte când discutăm de a sprijini economia, cum pot să o sprijine prin a impozita o firmă care nu face profit?! Probabil avantajează pe unele firme care au profituri mari, și pe ăia la care le convine să plătească 1% pe cifra de afaceri. Din punctul meu de vedere este o decizie aberantă. Nu o văd cu logică.”
Alex Fărcaș, CEO CHIMSPORT
“Am convocat chiar azi bordul ca să luăm în discuție subiectul acesta. În primul rând, nu înțeleg când s-a schimbat programul vechi. Nu am apucat să văd programul nou. Am văzut că din punct de vedere al implementării etapizarea înseamnă 1 iulie 2018. Deci, mai e timp ca societatea civilă și restul celor impactați să ia atitudine și măcar pentru așa ceva să luăm atitudine. Eu cred că dacă impozitul, pe ce o fi el, pe profit pe așmd. face neatractivă industria sau o companie pentru că pierde din profitabilitate, nu e în interesul nimănui. Dacă se impozitează cifra de afaceri, asta va anula practic profitabilitatea companiilor. Nu ai de unde, nu ai cum să susții compania și nimeni nu va susține. Recent am auzit că în Cluj în zona Unirea cineva a închis o fabrică de 2000 de oameni. Dacă impozitează cifra de afaceri, probabil că cele care au o marjă de profit undeva sub 5% – cum sunt majoritatea companiilor – nu au cum să reziste. La 1% impozit pe cifra de afaceri, dacă ești sub 5-6% nu ai cum să reziști, ești în pierdere.”
Vasile Pușcaș, PLATINIA:
“Sincer nu am văzut această prevedere. Nu sunt la curent. Eu cred că depinde foarte mult și de normele de punere în aplicare a unei legi, nu numai de legea în sine. Sunt mulți factori. E greu de spus până nu există o prevedere clară. Orice detaliu mărunt ar putea schimba proporția problemei. Aici mă refer la normele de aplicare a legii, nu mă refer la lege. Toată lumea se uită numai la legi. Nimeni nu se uită la normele de aplicare. Aici e o greșeală. Totdeauna trebuie coroborate astea două, din punctul meu de vedere. Asta e valabil în general. Asta e părerea mea.”
Voicu Oprean, AROBS:
“Va produce distorsiuni în piață, având în vedere că sunt firme în zona serviciilor care au cifra de afaceri mică și profitabilitate mare, respectiv și firme cu cifre de afaceri mari și profitabilitate mică. Din punctul nostru de vedere, punctual, noi avem 4-5 linii de business și funcționează toate cu viteze diferite. Rata profitului e mai mică la unele, mai mare la altele. S-ar putea să trebuiască să ne regândim forma de organizare a companiei. Cred că acesta va fi efectul. Noi nu avem posibilitatea decât să ne spunem părerea”.