Vasile Cipcigan este unul dintre cei mai cunoscuti salvamontisti clujeni. Cu o experienta de peste 18 ani in alpinism, speologie si numeroase reusite pe cele mai inalte varfuri de pe patru continente, Cipcigan traieste fiecare zi pentru munte. Dincolo de atractia inaltimilor, faptul ca poate participa la salvarea vietilor turistilor aflati in zonele sale de activitate, este pe de departe o meserie frumoasa, una care iti ofera satisfactie. Ne-a dezvaluit si secretul unui bun salvamontist: iti trebuie o buna pregatire fizica, cunostinte medicale si, totodata, daruire. In plus, Cipcigan si-a dezvaluit pentru Ziar de Cluj urmatorul obiectiv, acela de a fi primul clujean care strabate Groelanda pe schiuri.
Povestea lui incepe in 1996, cand a inceput sa practice alpinismul ca si membru al Clubului Alpin Roman. Din anul 2000 pana in 2003 a activat ca voluntar al Serviciului Judetean Salvamont (SJS) Cluj iar din 2003 este angajat. In prezent, Cipcigan este Sef de formatie in cadrul Serviciului Judetean Salvamont Salvaspeo (SJSS) Cluj.
Este cel care acopera, alaturi de colegiii sai, toate zonele turistice importante ale judetului Cluj. Mai exact Baisoara, Cheile Turzii, zona turistica Belis si partia de pe Feleac. 11 salvatori montani asigura permanenta oferind primul ajutor si sfaturi turistilor aflati in zonele montane ale judetului Cluj. In cazul unor alarme de anvergura mai pot interveni cei 30 de voluntari din cadrul Serviciului Salvamont Cluj.
Ziua de munca a unui salvamontist aflat la datorie in statiunea Baiosara incepe cu putin inainte de ora 7. Pentru a-si mentine conditia fizica, detaliu de baza al meseriei, salvamontistul face timp de o ora exercitii fizice de inviorare si tonifiere a muschilor. Activitatea propriu-zisa incepe dupa micul dejun. La ora 9, impreuna cu un alt coleg de echipa, Vasile Cipcigan este deja pe partie. Pregatesc ziua de patrulare. Se verifica partia, echipamentul de salvare de pe partia de schi si asigurarea acestuia in zona. Dupa toate pregatirile, urmeaza patrularea in zonele unde turistii se bucura de zapada.
„Ne trezim la 6.30-7. Facem inviorare timp de o ora si apoi micul dejun. Pregatirea echipamentului si recunoasterea zonei prin verificarea acestuia este foarte importanta. Facem asta in fiecare zi, inainte de patrularea efectiva printre turisti”, a declarat Vasile Cipcigan.
Salvamontistii cantonati in zona partiilor schiaza de dimineata pana seara urmarind conditiile in care se prezinta partiile si comportamentul turistilor. In cazul in care exista turisti care au probleme, salvatorii montani se opresc, ofera sfaturi si intervin ori de cate ori este nevoie pentru a preveni orice accidentari. Interventiile in caz de prim ajutor pe o partie sunt in marea lor majoritate pentru luxatii si cazaturi dar nu rare au fost cazurile in care a fost nevoie de ambulanta pentru a asigura sanatatea accidentatului. Pentru asigurarea sigurantei turistilor un salvamontist parcurge zilnic peste 45 de kilometri.
„Daca ne gandim ca partia are 1.200 metri si facem zilnic 30-40 de coborari asta inseamna ca depasim cu usurinta 45 de kilometri parcursi zilnic. Tocmai pentru acest lucru e nevoie de o buna conditie fizica. Marea majoritate a celor care lucreaza in salvamont Cluj sunt sportivi de anduranta, atletism, mountainbike, alpinism ceea ce implicit le confera o buna pregatire fizica„, a afirmat Vasile Cipcigan.
Pe timp de iarna, in statiunea turistica Muntele Baisorii sunt detasati permanent cinci salvatori montani. Doi dintre acestia patruleaza pe partia veche, doi in zona compexului de partii de la Buscat, iar unul dintre salvamontisti sta la baza si tine legatura prin statie radio cu cele doua echipaje. In plus, acesta ofera primul ajutor turistilor care solicita acest lucru la baza salvamont din Baiosara.
Pentru a preveni incidentele, salvamontistii clujeni se opresc de fiecare data langa turisti si ii indruma, in cazul in care nu sunt prea experimentati in sporturile de iarna, spre zone mai sigure ale partiei. In acelasi timp, salvatorii montani le recomanda celor care doresc sa mearga la munte sa se informeze din timp cu privire la conditiile meteo.
„Exista foarte multe site-uri care iti ofera acces nelimitat la conditiile meteo din toate zonele din tara. E important sa te informezi de ce echipament este nevoie sa mergi la munte, cum este starea partiilor, a vremii si nu in ultimul rand a drumurilor de acces. Odata ce te informezi urmeaza partea a doua si anume echipamentul corespunzator pentru conditii de iarna. Nu poti merge la munte in adidasi sau tenisi”, a afirmat Vasile Cipcigan.
La finalul unei zile de munca, salvamontistul are ceva satisfactii, dar si deziluzii.
„Un multumesc frumos din partea celor carora le-am salvat viata sau le-am acordat primul ajutor valoreaza mai mult decat salariul”, puncteaza clujeanul.
Echipamentul folosit in cazuri de prim-ajutor este foarte important, insa, in cazul de fata, este principalul motiv al deziluziilor meseriei de salvator montan. In ultimul timp insa si SJS Cluj a facut achizitii importante in ceea ce inseamna echipamentul de interventie si asta a mai scazut dezamagirea.
„Ai satisfactia ca iti poti pune in folosul comunitatii cunostintele medicale si din experienta traita pe munte. Exista multi oameni care vin si ne multumesc dupa ce le-am acordat primul ajutor sau i-am indrumat pe munte. Avem oameni care ne viziteaza si acuma dupa ani de zile dupa ce au avut probleme medicale si noi i-am ajutat. Deziluzii au fost multe. Multi ani am lucrat fara un echipament corespunzator, fara sa avem materialele necesare primului ajutor, dar, in ultimul timp am reusit sa ne cream o baza materiala foarte buna„, a declarat Vasile Cipcigan.
Din punctul de vedere al practicarii sporturilor de iarna la nivelul judetului Cluj singurul lucru si cel mai important de care duce lipsa judetul este infrastructura. O infrastructura inteligenta, care sa runeasca atat drumurile de acces cat si ceea ce tine de locurile de cazare si a diversificarii sporturilor ce pot fi practicate in Cluj, mai ales ca avem un judet cu un relief foarte diversificat.
„O infrastructura inteligenta. Un plan foarte bine stabilit de dezvoltare turistica. Clujul are nevoie de un plan care sa ii puna in valoare toate frumusetile naturale. Noi avem un judet foarte frumos, trebuie doar sa il facem sa fie vazut si de altii. O infrastructura inteligenta de dezvoltare nu inseamna numai ca drumurile sa fie practicabile, inseamna si locuri de cazare, acces in zonele montane, trasee turistice bine marcate, partii, variante alternative la schi, de partie. Clujul se preteaza la schiul de plimbare, practicat in masa in strainatate iar relieful judetului este ideal pentru un astfel de sport. Daca se va reusi impelmentarea unei strategii pe turism Clujul va fi in cativa ani peste mutle judete din tara cu traditie in sporturile de iarna„, a afirmat Vasile Cipcigan.
Nu in ultimul rand, Vasile Cipcigan este singurul clujean care a reusit ascensiunea pe cele mai inalte culmi de pe patru continete. In cadrul proiectului „7 pasi pe acoperisul lumii” salvamontistul clujean n a reusit sa cucereasca varful Elbrus( 2009), MC Kinley (2010), Aconcagua (2012) si Kilimajaro (in 2013). Tot in 2013, eroul a avut o tentativa de a escalada un optmiar (unul din cele 14 varfuri de peste 8.000 de metri altitudine din lume), mai precis varful Manaslu.
Pentru anul viitor, salvamontistul si-a propus sa fie primul clujean care va urca pe un varf de peste opt mii de metri si a dezvaluit, in premiera, pentru Ziar de Cluj, ca se pregateste intens pentru a fi primul clujean care va incerca traversarea Groelandei pe schiuri.
„Nu exista un varf de peste opt mii de metri care sa fie legat de numele Cluj de aceea am decis ca in primavara anului viitor sa incerc sa ajung pe un varf de peste opt mii de metri, iar in 2016 impreuna cu un coleg cu care am mai fost in expeditii montane voi incerca traversarea celei mai mari insule de gheata a planetei, Groelanda”, a declarat Vasile Cipcigan.