Legislativul european a aprobat, marți, noi norme privind infracțiunile de mediu și sancțiunile aferente, iar lista include, printre altele, comerțul ilegal cu lemn și epuizarea resurselor de apă.
Noua directivă, convenită cu Consiliul pe 16 noiembrie 2023, a fost adoptată cu 499 voturi pentru, 100 împotrivă și 23 abțineri. Ea actualizează lista infracțiunilor penale, care include acum comerțul ilegal cu lemn, epuizarea resurselor de apă, încălcări grave ale legislației UE privind substanțele chimice și poluarea cauzată de nave. Deputații s-au asigurat că noile norme acoperă așa-numitele „infracțiuni calificate”, cum ar fi incendiile forestiere la scară largă sau poluarea generalizată a aerului, apei și solului, care duc la distrugerea unui ecosistem și, astfel, sunt comparabile cu ecocidul.
Noua lege conține sancțiuni armonizate pentru infracțiunile de mediu, inclusiv pedepse cu închisoarea și amenzi, arată, într-un comunciat de presă, Parlamentul European.
Criminalitatea împotriva mediului este a patra cea mai mare activitate infracțională din lume și este una dintre principalele surse de venit pentru crima organizată, alături de droguri, arme și trafic de persoane. Comisia Europeană a introdus în decembrie 2021 o propunere de consolidare a protecției mediului în UE prin intermediul dreptului penal pentru a combate înmulțirea infracțiunilor penale împotriva mediului.
Infracțiunile care aduc moartea unei persoane, pedepse de 10 ani cu închisoarea – aici intră și dalarea/betonare excesivă a spațiilor urbane și modul în care acestea cresc temperatura pe timpul verii până la a pune în pericol sănătatea locuitorilor orașului.
Fiecare dintre infracțiuni este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani.
Companiile pot primi amenzi de până la 5 % din cifra lor de afaceri globală sau de 40 de milioane de euro.
Noua directivă, convenită cu Consiliul UE pe 16 noiembrie 2023, a fost adoptată cu 499 de voturi pentru, 100 împotrivă și 23 de abțineri. Actul normativ adoptat actualizează lista infracțiunilor penale, care include acum comerțul ilegal cu lemn, epuizarea resurselor de apă, încălcări grave ale legislației UE privind substanțele chimice și poluarea cauzată de nave.
Eurodeputații s-au asigurat că noile norme acoperă așa-numitele „infracțiuni calificate”, cum ar fi incendiile forestiere la scară largă sau poluarea generalizată a aerului, apei și solului, care duc la distrugerea unui ecosistem și, astfel, sunt comparabile cu ecocidul, potrivit sursei citate.
Infracțiunile de mediu comise de persoane și reprezentanți ai companiilor vor fi pasibile de pedeapsa cu închisoarea, în funcție de durata și gravitatea daunelor și de reversibilitatea lor. Infracțiunile calificate pot fi pedepsite cu opt ani de închisoare, cele care duc la moartea unei persoane cu zece ani de închisoare, iar celelalte infracțiuni cu până la cinci ani de închisoare.
Toate persoanele, fizice sau juridice, care încalcă legea vor fi obligate să refacă mediul afectat și să ofere compensații. Acestea sunt pasibili inclusiv de amenzi, iar cele care vizează companiile vor atinge 3% sau 5% din cifra lor de afaceri la nivel mondial sau, alternativ, 24 sau 40 de milioane de euro, funcție de natura infracțiunii pe care au comis-o. Statele membre vor putea decide dacă să urmărească penal încălcările care nu au avut loc pe teritoriul lor.
Următoarele etape
Conform sursei citate, eurodeputații au insistat ca avertizorii care raportează infracțiuni împotriva mediului să beneficieze de sprijin și asistență în contextul procedurilor penale. Deputații s-au asigurat și că statele membre vor oferi formări de specialitate pentru polițiști, judecători și procurori, vor pregăti strategii naționale și vor desfășura campanii de sensibilizare pentru a combate infracțiunile împotriva mediului. Datele colectate de guvernele țărilor Uniunii despre infracțiunile împotriva mediului vor contribui la combaterea lor și vor ajuta Comisia să actualizeze periodic lista de infracțiuni și sancțiuni în domeniul mediului.
„Era și timpul să combatem infracțiunile transfrontaliere comise la nivelul Uniunii Europene prin sancțiuni armonizate și disuasive, pentru a preveni noi infracțiuni împotriva mediului. Acest acord garantează că poluatorii vor plăti. Mai mult, este un mare pas înainte, căci orice persoană aflată într-o funcție de conducere la o companie responsabilă pentru poluare poate fi acum trasă la răspundere împreună cu compania. Introducând obligația de diligență, lumea nu se mai poate ascunde în spatele unor permise sau lacune legislative”, a declarat, după votul în plen, raportorul Parlamentului European Antonius Manders (PPE, Olanda).
Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.
Criminalitatea împotriva mediului este a patra cea mai mare activitate infracțională din lume și este una dintre principalele surse de venit pentru crima organizată, alături de droguri, arme și trafic de persoane. Comisia Europeană a introdus în decembrie 2021 o propunere de consolidare a protecției mediului în UE prin intermediul dreptului penal pentru a combate înmulțirea infracțiunilor penale împotriva mediului.
O conferință de presă cu raportorul va avea loc marți, 27 februarie, la ora locală 14.00 (15.00 ora României).
Codul penal român, respectiv Legea nr. 301/2004, include un capitol dedicat „crimelor și delictelor contra mediului înconjurător”, care s esancționează inclusiv cu închisoarea. Pintre acestea se numără îcălcarea regulilor privind protecţia atmosferei, încălcarea regulilor privind protecţia apei, încălcarea regulilor de gospodărire a apelor, încălcarea regulilor privind utilizarea apei potabile, distrugerea lucrărilor de protecţie a apelor, încălcarea regulilor privind protecţia solului, a fondului forestier, poluarea fonică și poluarea accidentală.