Homosexualitatea nu e e o boala fizica, ci o directionare psihica “anormala” a instinctelor sexuale. Un individ, desi normal constituit, se poate afla intr-o dispozitie mentala care sa-l faca sa doreasca nu o persoana de sex opus, ci una apartinand aceluiasi sex. In asta consta anormalitatea. Homosexualul e un nevrotic. De obicei, nevroza lui are origini indepartate, aproape intotdeauna aflate in legatura cu raporturile afective intretinute cu parintii cand era copil.
Numerosi homosexuali se casatoresc nutrind iluzia ca astfel o sa se poata vindeca. Traiul cu o persoana de sex opus si, eventual, nasterea unui copil le permit sa uite o vreme dorinta ce le fierbe in vene si pe care constiinta lor morala o dezaproba. Acest tip de manifestare launtrica se numeste si homosexualitate latenta sau pasiva.
De cele mai multe ori, homosexualul latent isi ignora tendintele sub inflenta covarsitoare a Supraeului (constiinta morala). Insa dorinta neimplinita ramane si se manifesta sub forma unor simptome nevrotice si a angoaselor. In acest caz, e foarte greu pentru persoana in cauza sa devina constienta de dorintele sale homosexuale. Homosexualitatea latenta ramane intemnitata in inconstient si, de acolo, se razbuna in diferite moduri care-i provoaca o mare suferinta individului : anxietate, sentiment de culpabilitate, isterie, razbunare…
In general, homosexualitatea latenta se caracterizeaza printr-o inclinatie platonica spre persoana “care nu trebuie iubita”, inclinatie care se poate manifesta prin afectiune, dar si prin ura si antipatie. Homosexualul latent e adeseea o fiinta agresiva, nemnultumita, irascibila si pretentioasa; nu e multumit niciodata si critica pe toti si totul. De obicei e insurat, nu calca niciodata stramb si nu se indoieste de pornirile sale, dar e clar ca mariajul sau nu e fericit. Cu timpul sotia sa devine o femeie resemnata (cel putin in privinta vietii sexuale), supusa si fara urma de stralucire. Poate ca presupune sau poate nu va sti niciodata adevarul ascuns in spatele cacarcterului autoritar, auster si singuratic al barbatului ei si se vede condamnata de o soarta cruda sa ramana legata de un om ciudat si neinteles, care nu simte nimic pentru ea.
Dar sa vedem si alte caracteristici ale homosexualitatii latente, astfel sa-i ajutam sa se recunoasca pe cei atinsi de ea. Bineinteles ca mariajul lor este nefericit. Sunt fideli si, desi sunt atasati de familie, sunt amanti jalnici, care isi aleg sotiile dintre virginele cele mai inocente si lipsite de aparare, pentru ca ele sa nu se mire, in timpul logodnei, de lipsa lor de dorinta fizica. Aceste femei ajung sa se ofileasca fara sa fi inflorit sau sa se fi copt vreodata. Homosexualul latent e foarte legat de mama, care pentru el este femeia ideala. Chiar daca anii trec, el e in continuare sub influenta acesteia. Poate sa ia hotarari fara sa-si consulte nevasta, dar nu va putea niciodata sa-si ascunda vreun secret adorabilei mamici, care este judecatorul si arbitrul intregii sale vieti. Ca tati, acesti nevrotici sunt traditionalisti, conservatori, conformisti, retrograzi. Sunt maniaci ai obligatiilor si indatoririlor. Sunt ingrozitor de severi cu fetele si foarte exigenti cu baietii lor. Codul lor moral e mult mai puternic decat afectiunea paterna.
De obicei sunt pesimisti. Impresiile pe care si le fac despre ceilalti si despre mersul lucrurilor in lume sunt dure si nemiloase. Nimic si nimeni nu scapa de judecata lor critica, in afara de propria mama. In general, homosexualul latent e o fiinta nefericita, care nu e in stare sa se realizeze, isi ignora tendintele si pulsiunile interioare, dar e constient de influenta pe care o are atitudinea sa si isi descarca toate ranchiunile lui de individ ratat pe cei care au ghinionul sa traiasca sub acelasi acoperis cu el.