Nici măcar situația economică tot mai incertă nu a determinat Guvernul panelist Orban să recurgă la măsuri de restructurare în cadrul aparatului birocratic de stat, context în care sub guvernarea PNL România a înregistrat cel mai mare număr de angajați bugetari în cadrul structurilor și entităților administrativ centrale și locale, astfel încât țara noastră se clasează pe prima poziție în top într-un clasament la nivel european. Mai mult, numărul angajaților din administrația publică reprezintă un contingent considerabil din punct de vedere al alocărilor financiare pentru plata salariilor acestora, semnalează profit.ro
În acest fel, pentru al treilea an consecutiv, România continuă să dețină primul loc în 2019 la nivelul Uniunii Europene în privința salariilor alocate angajaților statului din sumele colectate din taxe și impozite.
Situația în care se găsește România este una destul de instabilă, în condițiile în care țara noastră ocupă penultimul loc în UE la venituri colectate la buget ca pondere în PIB.
Cheltuielile pentru salarii, plătite angajaților din administrația centrală, dar și celor din administrația locală, au reprezentat anul trecut 35,44% din veniturile statului român, în urcare de la 34,22% în 2018, notează profit.ro
Ponderea în PIB a cheltuielilor cu salariile angajaților din sectorul public s-a situat anul trecut la 11,2%, cu puțin peste media UE de 10,1%.
Veniturile statului român, colectate în principal din taxe și impozite, sunt însă reduse, de 31,7% din PIB anul trecut, față de o medie UE de 46,2% din PIB.
Altfel spus, deși statul român este unul sărac, încearcă să-și plătească bine salariații, semnificativ mai bine remunerați comparativ cu sectorul privat.
Impactul negativ asupra sectorului privat, înregistrat la 1 Aprilie 2020, evidenția un număr de 795.291 de contracte de muncă suspendate și 155.675 de contracte de muncă individuale încetate. Ulterior, numărul românilor care activau în sectorul privat care au rămas fără un loc de muncă din cauza coronacrizei a trecut de 1 milion de persoane.
Astfel, în funcție de cheltuielile cu salariile angajaților din sistemul public, alocări din cadrul veniturilor bugetare colectate din taxe și impozite, România deține primul loc în top, fiind urmată de state precum Cipru ori Estonia. Ultimele locuri în privința acestui clasament negativ, privind alocările bugetare pentru salariile aparatului birocratic sunt ocupate de state precum Italia, Olanda și Germania.
În mai 2020, numărul angajărilor la stat sub guvernarea penelistă Orban a crescut fulminant, cu peste 12.000 de posturi în plus, pentru a face loc propriei camarile în administrație. Contrar angajamentului liberal din timpul „opoziției”, conform căruia numărul posturilor din aparatul de stat trebuia urgent și considerabil redus, Guvernul liberal Orban a reușit performanța negativă de a suplini cu forțe proaspete numărul camarilei din administrație cu peste 12.000 de posturi în plus chiar în plină stare de urgență.
CITEȘTE ȘI: Cum a profitat PNL de Coronacriză: a umflat schema salarială la stat cu peste 12.000 de posturi
Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi.
Dacă în luna aprilie, conform informațiilor disponibile pentru luna ianuarie, Guvernul Orban realizase o performanță notabilă de 5.283 de posturi în plus – 3.771 în administrația centrală, unde Guvernul își exercită controlul direct, iar 1.512 posturi, ocupate suplimentar în administrația locală, în aparatul primăriilor – sub pretextul coronacrizei și prin intermediul oportunităților create de starea de urgență, liberalii par să fi depășit orice așteptări.
Numai la nivelul aparatului administrativ clujean, liberalii au făcut schimbări pe bandă rulantă, începând cu funcția de prefect, prin înlocuirea lui Aurel Cherecheș cu Mircea Abrudean, până la Inspectoratul Școlar Județean Cluj, unde președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, l-a înlocuit pe fostul inspector general școlar Valentin Cuibus cu Marinela Marc (PNL), apropiată de același Alin Tișe de pe vremea când acesta deținea funcția de prefect al județului Cluj.
De asemenea, la nivelul administrației locale clujene, numărul angajaților este de peste 1.000, beneficiari ai unui spor de 15% pentru „condiții vătămătoare de muncă”.
Astfel, Ziar de Cluj nota la finele anului trecut că numai în Primăria Cluj-Napoca sunt înregistrați un număr de peste 1.000 de angajați. În Berlin, capitală cu o populație de aproape 3.5 milioane de locuitori, Primăria numără un număr de 207 angajați.
