Primăria a pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Că, în fapt, a prădat suma de 3 milioane de lei. Și, noi, cetățenii Clujului, n-o să-i mai vedem. Ia, hai, Maestre, joc de glezne pe la emisiunile tale de chitanțier, unde-ți faci PR mincinos, să ne spui și nouă ce și cum e cu bugetul acesta strâmtorat al Clujului. Că asta e numai vârful a ceea ce a găsit Curtea de Conturi în administrația de cumetrie care se practică în ”bocărie”.
- Și mai urmează să vedem volatilzați bani din taxe și impozite și din tura din acest an: 31 milioane de euro pe județ.
Primarul Emil Boc și Municipiul Cluj-Napoca au pierdut procesul intentat Curții de Conturi și Camerei de Conturi a Județului Cluj, prin care solicitau magistraților clujeni să anuleze decizia în care auditorii externi au constatat că bugetul local a fost prejudiciat cu peste 3,1 milioane de lei. În perioada 19 aprilie 2021 – 30 iunie 2021, Primăria Cluj-Napoca a fost vizată de acțiunea de audit financiar asupra conturilor anuale de execuție bugetară pentru anul 2020, în urma căreia s-a stabilit că municipalitatea a acordat ilegal subvenții de peste 3 milioane de lei din bugetul local unor firme de salubritate și a acordat cuantumul bănesc aferent normei de hrană în mod nejustificat personalului din cadrul Poliției Locale.
La începutul anului 2022, primarul Emil Boc și Municipiul Cluj-Napoca au acționat în instanță Curtea de Conturi și Camera de Conturi a Județului Cluj, cerând magistraților de la Tribunalul Cluj să dispună suspendarea executării unei decizii din anul 2021, în care auditorii externi au constatat o serie de nereguli în ceea ce priveşte execuţia bugetară la nivelul Primăriei.
”Prima de osânză” pentru ”bonțidenii” locali
În urma acțiunii de audit financiar, s-a constatat că Primăria Cluj-Napoca a acordat cuantumul bănesc aferent normei de hrană în mod nejustificat personalului din cadrul Poliției Locale, pentru care raporturile de serviciu sau contractul individual de muncă era suspendat, cauzând un prejudiciu bugetului local în valoare de 48.235 de lei. De asemenea, auditorii externi au sesizat că, în perioada octombrie – decembrie 2020, Primăria Cluj-Napoca a efectuat plăți în sumă totală de 3.087.447 lei către Compania de salubritate Brantner Vereș și Rosal Grup reprezentând subvenții de la bugetul local pentru finanțarea costurilor de operare servicii publice de salubrizare fără respectarea prevederilor legale privind ajutorul de stat, respectiv autorizarea acestora de către Consiliul concurenței.
Camera de Conturi a Județului Cluj a stabilit în sarcina Primăriei Cluj-Napoca să întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea, urmărirea și încasarea prejudiciului constatat, în cazul normei de hrană pe care polițiștii locali au primit-o în mod nejustificat. De asemnea, în cazul subvențiilor acordate celor două firme de salubritate, a stabilit următoarele:
”Conducerea UATM Cluj-Napoca va întreprinde demersurile care se impun pentru respectarea principiului legalității plăților reprezentând subvenții pentru serviciul public de salubrizare menajeră, acordate operatorilor economici de salubritate, și recuperarea eventualelor plăți pentru care nu există bază legală de acordare.”
Municipalitatea a fost obligată să rezolve problemele descoperite de auditorii externi până la data de 30 noiembrie 2021, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Primăria Cluj-Napoca a contestat decizia Camerei de Conturi a Județului Cluj, solicitând înlăturarea măsurilor invocate de organismul de control. În anul 2020, contestația a fost respinsă în tot, astfel primarul Emil Boc și Municipiul Cluj-Napoca au acționat în instanță Curtea de Conturi și Camera de Conturi a Județului Cluj.
Subvențiile pentru salubritate, pagubă la bugetul public
În motivarea cererii de chemare în judecată, Primăria a arătat că Compania de salubritate Brantner Vereș și Rosal Grup și-au desfășurat activitatea în baza unor contracte încheiate în anul 2010 și prelungite prin HCL 466/2018, sens în care au fost încheiate actele adiționale aferente, până la câștigarea licitației pentru delegarea, pentru o perioadă de 10 ani, a serviciilor de colectare și transport al deșeurilor municipale.
”Fișele de fundamentare a tarifelor (prezentate Camerei de Conturi Cluj), depuse de cei doi operatori, au cuprins noul tarif de operare a deșeurilor, format din componenta de tratare și cea de depozitare în celula I a CMID. Astfel, datorită faptului că în tarif este cuprinsă noua cheltuială cu tratarea și depozitarea deșeurilor la CMID, utilizatorii serviciului de salubrizare ar fi trebuit să plătească un cost crescut datorită diferenței între cele două tarife de operare. Astfel, prin acordarea subvenției, utilizatorii vor fi taxați mai puțin de către operator, cu diferența care rezultă din cantitatea de deșeuri gestionată în acea lună și subvenționată.”, se arată în motivarea cererii de chemare în judecată.
Municipalitatea a explicat și cum s-au făcut calculele:
”Deșeurile colectate în luna respectivă sunt tarifate conform HCL 640/2020. Din suma rezultată se scade suma subvenționată (116,15 lei /tonă fără TVA x nr. tone predate pentru depozitare) și se împarte la numărul de utilizatori. cărora li se va emite factura.”
Primăria Cluj-Napoca a arătat în instanță că beneficiarii subventiei nu sunt operatorii de salubrizare, ci utilizatorii serviciului de salubrizare – persoane fizice și juridice.
”Instanța constată că este întemeiată susținerea Municipiului Cluj-Napoca potrivit căreia beneficiarul ajutorului de stat nu este compania de salubrizare, ci beneficiarul serviciului public de salubrizare. Pentru a decide în acest sens, instanța a avut în vedere faptul că acordarea ajutorului a avut ca efect faptul că beneficiarul serviciului de salubrizare a plătit o sumă mai mică decât cea pe care ar fi datorat-o în lipsa ajutorului, iar companiile de salubrizare nu au obținut niciun beneficiu ca urmare a acordării acestui ajutor. ”, se arată în documentele cuprinse la dosar.
Cu toate acestea, magistrații de la Tribunalul Cluj au respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Primăria Cluj-Napoca.
”Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA ŞI PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA în contradictoriu cu pârâţii CAMERA DE CONTURI CLUJ şi CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Cluj. Soluţia a fost pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 16.02.2023.”, arată soluția pe scurt a instanței.
Hotărârea magistraților nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel de către Municipiul Cluj-Napoca și primarul Emil Boc.
Abateri financiare de peste 9 milioane de lei la Primăria Cluj-Napoca
Raportul privind finanțele publice locale pe anul 2021 la nivelul municipiului Cluj-Napoca, publicat de Curtea de Conturi dezvăluie o altă serie de probleme:
- Neînregistrarea în evidența contabilă a participării Municipiului Cluj-Napoca la capitalul social al Societății Comerciale Termoficare Napoca S.A, în sumă de 4.231.000 lei;
- Nu a fost înregistrat în domeniul public al Unității Administrativ Teritoriale Municipiul Cluj-Napoca, respectiv în evidența contabilă, drumul nemodernizat denumit „Drumul Radului”, în condițiile în care pe acest drum au fost efectuate în anul 2020 cheltuieli cu reparații curente de întreținere străzi nemodernizate, în sumă de 1.842.631,11 lei;
- Nu au fost recuperate de la bugetul statului subvențiile acordate de UATM Cluj-Napoca operatorului de transport public local în sumă de 7.011.781 lei, reprezentând contravaloarea abonamentelor gratuite pentru elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, conform Legii educației naționale nr. 1 din 2011;
Un fleac față de anul 2016, când s-au găsit prejudicii de 56 de miloane de lei de către inspectorii Curţii de Conturi la Primăria Cluj-Napoca conform Raportului privind Finanţele Publice Locale. Tot exercițiile de PR ale lui Emil Boc, mita măruntă cu bere și mititei la care pune botul ”bocalăul” care ”e mândru că e clujean” și-i folosit ca și carne financiară pentru ambiții politice.
”Unitatea Administrativ Teritorială Cluj-Napoca a avut, în 2016, prejudicii de 56 de milioane de lei şi abateri financiar-contabile de 112 milioane de lei, se arată în sinteza raportului de audit realizat de Curtea de Conturi Cluj în perioadele 18.04.2017 – 28.06.2017 şi 02.11.2017 – 13.12.2017” – scria Ziar de Cluj.
- Cea mai mare abatere înregistrată – peste 25 de milioane de lei – o reprezintă plăţile făcute de Prmărie, în 2016, către Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA, „sub formă de transferuri pentru investiţii, fără respectarea cadrului legal aplicabil”.
- O altă abatere este plata sumei de peste 12 milioane de lei „cheltuieli privind serviciile de dezinsecţie, mai mari decât cele real datorate, cauzate de creşterea frecvenţei de execuţie a tratamentelor de dezinsecţie, contrar prevederilor legale”.
- Un prejudiciu de 9 milioane de lei a fost cauzat de „plăţi nelegale, reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului, prin includerea în salariul de bază a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţii ai entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite de art. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală”.
- Apare şi în auditul pe 2016 problema mai veche a Curţii de Conturi cu finanţarea de către Primărie a unor festivaluri, precum Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Un prejudiciu de 1,1 milioane de lei ar fi fost cauzat în 2016 de „acordarea nelegală de finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit”.
- De asemenea, Curtea de Conturi a mai semnalat „Au fost acordate nelegal finanţări nerambursabile, pentru organizarea proiectului ”Napoca Music Events” şi a proiectului ”Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activităţi generatoare de venit” – prejudiciul estimat fiind de 253.000 de lei. „Au fost acordate finanţări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociaţii sau fundaţii, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare” – se mai arată în raport, prejudiciul estimat fiind de 638.000 de lei.
- Concluzia Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2016 la nivelul Judeţului Cluj, în care au fost analizate toate unităţile administrativ-teritoriale, a fost: „Având în vedere abaterile de legalitate şi regularitate constatate, concluzia generală care se desprinde este aceea că, acestea se datorează unui management defectuos al activităţilor desfăşurate şi a formării şi utilizării fondurilor publice, datorat, pe de o parte, lipsei de preocupare/interes din partea conducerilor entităţilor verificate în ceea ce priveşte identificarea, înregistrarea şi urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate, administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, insuficienţei personalului de specialitate cu pregătire corespunzătoare, iar pe de altă parte, ”interpretării forţate” a actelor normative sau „ignorării” anumitor prevederi ale acestora, în ceea ce priveşte efectuarea cheltuielilor bugetare.”
Chestie care a rămăas în coadă de pește. Ați auzit de vreun ban recuperat?
Dar a-ți bate joc de ceea ce ar putea să descopere Curtea de Conturi în ograda ta financiară este joc de societate pe bani publici și la nivel de județ
Și anul acesta s-au descoperit ilegalități pe linie la toate primăriile din județul Cluj, dar și la Consiliul Județean. Curtea de Conturi spune că valoarea abaterilor de la legalitate la primăriile din județ se ridică la peste 31 de milioane de euro, fiind vorba de eternele prejudicii în dauna banului public: plăți ilegale și decontări de lucrări fictive.
- Curtea de Conturi a publicat Raportul privind finanțele publice locale pe anul 2021 la nivelul județului Cluj, misiunea de audit desfășurându-se anul trecut.
În documentul citat se precizează că „valoarea estimată a abaterilor de la legalitate consemnată în actele întocmite de către auditorii publici externi cu ocazia misiunilor de control/audit desfășurate în anul 2021, la cele 86 entități, este în sumă de 147.284.000 lei. Prejudiciile aduse bugetelor locale sunt în cuantum estimat de 8.071.000 lei, fiind cauzate în principal de nerespectarea prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modul de atribuire și de administrare a contractelor de achiziții publice, acordarea și decontarea finanțărilor nerambursabile, acordarea și justificarea utilizării subvențiilor, avansurilor pentru achiziții de bunuri, servicii și lucrări, efectuarea unor plăți pentru bunuri și servicii în lipsa unor documente justificative legal întocmite, efectuarea de plăți pentru produse/lucrări/servicii neexecutate/nerecepționate în cantitatea facturată și plătită, utilizarea ineficientă a fondurilor publice”.
Topul abaterilor și prejudiciilor:
Primăria Jucu – activitate proprie
- Prejudicii 129.000 lei
Abateri financiar contabile 79.117.000 lei
Consiliul Județean Cluj – activitate proprie
- Prejudicii 1.064.000 lei
Abateri financiar contabile 29.908.000 lei
Primăria Cluj-Napoca – activitate proprie
- Prejudicii 2.385.000 lei
Abateri financiar contabile 4.599.000 lei
Primăria Gherla – activitate proprie
- Prejudicii 1.849.000 lei
Abateri financiar contabile 5.891.000 lei
Primăria Huedin – activitate proprie
- Prejudicii 446.000 lei
Abateri financiar contabile 4.979.000 lei
Cele mai semnificative abateri la primăriile din județul Cluj, așa cum reiese din raportul Curții de Conturi:
- neconducerea evidenței contabile conform reglementărilor legale, cu influențe asupra informațiilor prezentate în situațiile financiare situație întâlnită la Băișoara (1.851.000 lei), Jucu (1.530.000 lei), Săndulești (1.270.000 lei), Mintiu Gherlii (1.042.000 lei), Recea Cristur (589.000 lei), Cojocna (285.000 lei), Ceanu Mare (219.000 lei), Dej (91.000 lei), Cuzdrioara (88.000 lei), Căpușu Mare (35.000 lei);
- neînregistrarea sau înregistrarea eronată a unor operațiuni de intrare/ieșire a unor elemente patrimoniale de activ, situații întâlnite la Primăria Cluj-Napoca (4.599.000 lei), Consiliul Județean Cluj (1.476.000 lei), Tureni (446.000 lei), Cășeiu (241.000 lei), Săndulești (316.000 lei), Vad (160.000 lei), Dej (103.000 lei), Cămărașu (42.000 lei), Gherla (10.000 lei);
- neînregistrarea sau înregistrarea eronată a diferențelor rezultate din operațiunea de reevaluare a activelor fixe, situații întâlnite la Consiliul Județean Cluj (28.386.000 lei), Gherla (5.821.000 lei) și Cuzdrioara (118.000 lei);
- Cele mai semnificative abateri de la legalitate și regularitate cu privire la stabilirea, evidențierea și urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale au fost constatate la următoarele entități: Săndulești (587.000 lei), Ceanu Mare (133.000 lei), Cășeiu (119.000 lei), Jucu (83.000 lei), Dej (56.000 lei), Căpușu Mare (40.000 lei), Cojocna (35.000 lei), Vad (32.000 lei), Chinteni (30.000 lei), Mica (18.000 lei), Huedin (21.000 lei), Tureni (16.000 lei), Frata (13.000 lei) și Gherla (11.000 lei).
- Stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, cu funcții de conducere sau care ocupă o funcție de demnitate publică la Recea Cristur (180.000 lei), Săndulești (151.000 lei), Luna (96.000 lei), Mica (31.000 lei), Vad (28.000 lei), Băișoara (21.000 lei), Cojocna (15.000 lei), Băișoara (11.000lei), Consiliul Județean Cluj (7.000 lei), Mintiu Gherlii (7.000 lei), Cătina (7.000 lei) și Cuzdrioara (6.000 lei);
Decontări pe lucrări imaginare
- Efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări de reparații curente, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită) la Primăria Cluj-Napoca (96.000 lei), Săndulești (27.000 lei), Ceanu Mare (24.000 lei), Consiliul Județean Cluj (19.000 lei), Mica (18.000 lei), Ceanu Mare (15.000 lei), Vad (12.000 lei) și Luna (7.000 lei);
- Plăți nelegale urmare nerespectării clauzelor contractuale privind prețurile practicate, actualizarea acestora, cantitățile, articolele din ofertele declarate câștigătoare, anexe la contractele încheiate la Consiliul Județean Cluj (532.000 lei), Huedin (446.000 lei), Chinteni (181.000 lei), Jucu (58.000 lei), Băișoara (24.000 lei) și Căianu (21.000 lei);
- Efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate la Primăria Cluj-Napoca (2.287.000 lei), Călățele (54.000 lei), Ceanu Mare (54.000 lei) și Vad (21.000 lei);
- Efectuarea de plăți nejustificate aferente obiectivului de investiții „Proiectarea și execuția Centrului de Management al Deșeurilor în județul Cluj” pentru cantități mai mari decât cele contractate la RADP Cluj (185.000 lei);
- Acordarea angajaților societății a unui „premiu de aniversare” care excede clauzelor din contractul colectiv de muncă și prevederilor legale la SC Tetarom SA (25.000 lei);
- Efectuarea de plăți nelegale prin acceptarea la plată și decontarea unor situații de lucrări ce conțin cantități de lucrări mai mari decât cele rezultate din atașamente la RADP Cluj (7.000 lei);
Inițiative lăudate de Curtea de Conturi
Conducerea Curții de Conturi spune că în urma acțiunilor de audit desfășurate la Primăria Cluj-Napoca au fost constatate și o serie de exemple pozitive, care pot constitui exemple de bună practică, printre acestea numărându-se:
- Primăria Cluj-Napoca a introdus pentru prima oară în administrația publică locală din România conceptul de bugetare participativă.
- Municipiul Cluj-Napoca s-a alăturat campaniei „Vinerea Verde”, campanie care constă în asigurarea transportului public gratuit pentru toți clujenii în fiecare zi de vineri, inițiativă care urmărește reducerea poluării.
- Proiectul „Biletul de sănătate”. Conceptul constă în faptul că, persoanele care dau curs provocării de a realiza 20 de genuflexiuni sunt răsplătite cu un bilet de călătorie cu transportul în comun în municipiu.
Surse: Gazeta de Cluj, Monitorul de Cluj, Ziar de Cluj