Ampla dezbatere pe tema noului regulament de salubritate a municipiului Cluj-Napoca a avut loc azi in Sala de Sticla de la Primaria Cluj-Napoca. Sedinta a avut o durata de aproape doua ore, insa mai mult de jumatate din timpul arondat dezbaterii a avut ca tema de discutie situatia Centrului de Managemnet Integrat al Deseurilor. Desi au fost invitati, niciun reprezentant al Consiliului Judetean Cluj nu a fost prezent la dezbatere.
Putina lume s-a aratat azi interesata de dezbaterea noului regulament privind salubritatea in Cluj-Napoca. In Sala de Sticla a Primariei nu au fost prezente mai mult de 30 de persoane care au adresat intrebari pe marginea regulamentului sau au venit cu propuneri de imbunatatire a acestuia inainte de a fi trimis spre votul final in plenul Consiliului Local.
Printre observatiile celor prezenti s-au regasit si faptul ca regulametul de salubritate al municipiului Cluj-Napoca supus azi spre dezbatere a fost de fapt o copie a Ordinului 82/2015 al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice.
“Ce si-ar dori cetatentii si operatorii de salubritate si institutiile ar fi ca acest regulament de salubritate sa fie adaptat conditiilor si nevoilor municipiuui Cuj-Napoca. Acest regulament de salubritate a fost unu la unu preluat din Ordinul nr 82, cred ca nu acesta este scopul acestui regulament propriu de salubritate. Scheletul acestui regulament sa fie acest Ordin 82, dar el sa fie adaptat dupa ce am inteles ca au propus cateva organizatii nonguvernamentale, vizavi de felul in care municipiul Cluj-Napoca ar putea sa ajunga un oras model. De obicei situatiile de criza ori te duc in jos, ori te duc in sus, suntem intr-o situatie de criza acum ”, a aratat Mihaela Beu, reprezentant al Garzii Nationale de Mediu Cluj.
O alta propunere a societatii civile prezentata azi a fost ca fiecare cetatean din Cluj-Napoca sa plateasca pentru cantitatea de deseuri pe care o produce.
“Sa marim oricat, orice suma pe care o propuneti dumneavoastra, atata sa fie taxa, cu conditia sa se plateasca exact pe cantitatea pe care o produce fiecare cetatean, fiecare institutie. Sa stimulam cetateanul sau sa il obligam sa reduca cantitatea de deseuri si mecanismul acesta propus pe cantitate care era cel mai simplu de fabricat pe baza de volum si asta se aplica in mai multe locatii din Romania. Ii dam o pubela de 120 de litri, daca atunci cand ridic deseurile gasesc si o alta punga suplimentar, ii mai pun o pubela. Daca si asta se umple ii pun una de un metru cub si plateste acea cantitate. Nu va fi dupa gramaj, ci dupa volum”, a fost propunerea lui Sandor Koroszoy, expert in gestionarea deseurilor si presedintele Asociatiei Ecologiste Floare de Colt.
In vederea masurarii cantitatii de deseu si taxarea fiecarei asociatii de proprietari in functie de cat gunoi produce, primarul Emil Boc a relansat ideea realizarii punctelor gospodaresti ingropate. Acest lucru ar duce la disparitia scormonitorilor din pubele si a mizeriei actuale din jurul punctelor gospodaresti din cartiere.
“Puncte gospodaresti subterane cu un sistem hidraulic in care vine masina de gunoi, acceseaza, incarca, a intrat inapoi in subteran. Nimeni nu poate cauta in gunoi, nimeni nu poate face altceva decat cel care le depune acolo. E un sistem care exista pilot la nivel general in Romania in cateva locuri din tara. E costisitor, dar eu inspre asa ceva m-as indrepta. Sisteme semiingropate de fapt, sau ingropate total, ar disparea toata mizeria asta care e astazi pe langa punctele gospodaresti, ar disparea tot circul asta cu cautatul in gunoaie. Am putea sa masuram cantitatea de deseu pusa de fiecare in parte. Am putea aplica colectare selectiva, e adevarat ca e costisitor”, a declarat Emil Boc.
Cei prezenti azi la dezbatere i-au demontat pe loc ideea primarului motivand ca am ramane blocati in urmatorii 20-30 de ani cu acelasi sistem de colectare a deseurilor in pofida dezvoltarii tehnologiei.
“Acest sistem ca si multe altele ne blocheaza dintr-un punct de vedere. Daca am facut punctele de colectare sub un anumit mod, noi suntem blocati vreo 20-30 de ani sa avem acolo acele locatii subterane. Nu le putem muta asa cum putem sistemul de insula de colectare pe containere, putem sa il mutam cu 5 metri mai incolo mai incoace in functie de dezvoltarea orasului”, a afirmat Sandor Koroszoy, expert in gestionarea deseurilor si presedintele Asociatiei Ecologiste Floare de Colt.
La finalul celor aproape doua ore de dezbatere, consilierul local Ionica Pop a facut declaratia zilei oferind asistentei prezente in sala definitia deseurilor menajere.
“Toata vinovatia risca sa fie rasturnata in caruta noastra a municipiului, a Consiliului Local si a Primariei. Stim toti ca nu purtam o vina, dar totusi, de ce nu ati facut atunci, ca sa nu faceti acuma. Consider ca solutia pe care domnul primar a adoptat-o cu privire la intelegere directa cu Oradea, pentru a rezolva protempora, timp scurt adevarat, aceasta problema, aceasta criza a adus liniste in spatiul municipalitatii. Asta este important. Orice putem povesti. Predau un curs de economie ecologica si urmeaza sa ma duc la Chisinau sa sustin o saptamana, puteti zambi cat vreti, puteti rade domnule Ungureanu, ca deja mi-a iesit pe urechi. Nu asta e problema, problema este sa intelegem ca deseurile sunt cea mai bogata resursa de materie energie cu o singura conditie. Sa injectam in ea ceea ce se numeste o informatie adecvata contextului in care traim”, a afirmat Ionica Pop.