La finalul lunii februarie, pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca a fost afișat anunțul intenției de elaborare PUZ de către „Băile Someșeni Star”, Planul Urbanistic Zonal vizând edificarea unui complex de agrement, plus băi termale și spații de cazare pe terenurile fostelor Băi Someșeni. Un anunț surprinzător, având în vedere situația juridică controversată a terenului pe care sunt acum ruinele Băilor Someșeni – noul PUZ nu mai permite edificarea de băi termale și, în plus, Centura Metropolitană trece pe terenurile vechilor băi.
Băile Someșeni Star SRL a fost înființată în anul 2015 și îi are ca asociați pe Nicolae Tarcea (2/3) și pe Stanca Gidro (1/3), administratori fiind Nicolae Tarcea și Alexandru Dominic Gidro. Din 2015 până în 2018, societatea a avut zero angajați și zero cifra de afaceri. Nicolae Tarcea este cunoscut pentru funcțiile de conducere pe care le-a deținut în cadrul Băncii Transilvania.
Fostele băi, îngropate definitiv sub Centura Metropolitană, ar putea deveni noi locuri pentru blocuri
Terenuri pentru o centură metropolitană, Clujul mai are, însă zone cu izvoare balneare, nu. Ar fi fost, așadar, în interesul orașului ca fostele băi să fie revitalizate, iar centura să fie construită la câțiva kilometri distanță. În imaginea de mai jos, puteți observa ruinatele Băi Someșeni în zona dintre nodurile 15 și 16, cu albastru fiind desenată centura.
Dacă pe o parte dintre terenurile fostelor băi se va face centura, pe terenurile rămase se vor ridica, cel mai probabil, blocuri. Blocurile între case, care au sufocat traficul Clujului, i-ar putea sufoca orașului și vechile izvoare curative.
Conform statisticilor oferite de Analize Imobiliare, în ultimele 3 luni ale anului 2019, prețurile proprietăților au crescut cu 15% în cartierul Someșeni (și cu 21,1% față de aceeași perioadă a anului 2018). Dintre toate zonele Clujului, cel mai mare avans al prețurilor, în cuantum de 15%, a fost consemnat în Someșeni: aici, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat substanțial, de la 1.270 la 1.460 euro pe metru pătrat util. Pentru orice investitor este, așadar, mult mai profitabil să construiască, în loc de băi, blocuri. Mai ales că vestitele Băi Someșeni, edificate acum aproape un secol de medicul Dominic Stanca, au ajuns astăzi doar o ruină.
Complexul balnear „bun la toate bolile” (numit și „perla băilor” pe vremea regimului comunist) este acum acoperit de vegetație și le oferă trecătorilor o imagine apocaliptică.
Nu avem la Cluj un aquapark, dar am fi putut avea, în schimb, băi curative în Someșeni, băi care ar fi adus, cu siguranță, în oraș, și o altă categorie de turiști, decât cei festivalieri. Dacă ar fi existat și interes public în acest sens.
Ani la rând s-au dat lupte în instanță pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului de la Băile Someșeni, dar, când în final s-a lămurit al cui este terenul, nu s-au găsit banii necesari pentru reabilitarea Băilor Someșeni, un proiect privat al avocatei Ioana Gidro Stanca, moștenitoarea profesorului Dominic Stanca.
Ani la rând, Stanca Ioana Gidro a încercat să readucă la viață moștenirea lăsată de bunicul său. Nu a reușit pentru că e un proiect costisitor, care necesită foarte mulți bani. În urmă cu un deceniu se vehiculau sume care variau între 5 și 20 de milioane de euro. Niciun investitor nu a dorit să intre în această afacere. Mai mult, noul Plan Urbanistic General a desființat proiectul reconstruirii Băilor Someșeni. Până în 2014, când era valabil vechiul Plan Urbanistic General, terenul era încadrat la zone balneare, iar ulterior, odată cu apariția noului PUG, terenul a fost încadrat la zone verzi și zone agricole.
Proprietarii terenului au cerut anularea parțială a Planului Urbanistic General pentru acest segment. Au dat în judecată Primăria, iar în acest moment procesul este pe rol. Ceea ce aruncă practic în aer proiectul de reabilitare a Băilor Someșeni este un alt proiect al municipalității: traseul viitoarei centuri metropolitane trece exact pe lângă terenul fostelor băi. Acest lucru a făcut ca zona să fie considerată de protecție severă (unde se interzice realizarea oricărui fel de construcție).
Primăria Cluj-Napoca nu s-a implicat deloc în reabilitarea acestei zone, în ceea ce înseamnă partea de infrastructură, nici înainte de existența proiectului Centurii Metropolitane. Drumul până la Băile Someșeni este unul „forestier”, cu toate că nu străbate o pădure, ci, totuși, o zonă citadină. Iar acum autoritățile ar putea turna peste băi o centură, care le-ar putea îngropa definitiv.
Moștenitoarea Băilor Someșeni continuă lupta în instanță
Ziar de Cluj a contactat-o pe avocata Ioana Gidro Stanca, pentru a ne lămuri noua intenție de elaborare PUZ, depusă la finalul lunii februarie, pentru un complex de agrement cu spații de cazare și băi termale la Băile Someșeni:
„Anul trecut am încercat, prin firma de arhitectură Arhimar, și ni s-a respins, să așteptăm, că trece centura! Motiv pentru care eu am deschis un proces (cu Primăria Cluj-Napoca – n.r.). Eu anul acesta nu am făcut nimic. Dacă nu cumva a fost reactivată propunerea de PUZ de către celălalt proprietar sau de către firma de arhitectură! Așa cum e PUZ-ul acum, nu se poate face, pentru că e încadrat ca zonă verde și zonă agricolă. Nu se poate urbaniza. De-asta am făcut proces. Acuma, la noi se poate orice!
Procesul este pe rol, acum facem expertiză topo, să vedem pe unde trece centura, prin zona de protecție severă. Noi avem un PUZ făcut în 2008-2010, asta cerem, să se includă PUZ-ul, trebuia inclus în PUG, să nu se schimbe total destinația, din zonă balneară în zonă verde și zonă agricolă. Pe PUZ-ul obținut, pe care îl avem, acela vechi, acolo este zonă de protecție severă. Trebuie un expert topo să verifice, să suprapună cu proiectul de centură; dacă trece prin zona de unde se colectează nămolul, nu se mai pot face băile.
Nu mai vrea nimeni să investească în băi. Dacă poți să obții banii în două zile din blocuri, de ce ar investi? Eu merg înainte cu procesul.
Dacă, între timp, se admite PUZ-ul… Poate celălalt proprietar, domnul Tarcea, care are două treimi, sau arhitecții de la Arhimar au redepus. Eu fac procesul, pentru că aceasta este calea legală, ca să includă PUZ-ul pe care l-am făcut în PUG.”
Cu alte cuvinte, epopeea juridică a Băilor Someșeni merge înainte, că înainte era mai bine!