Liana Căprar, director executiv adjunct la Direcția de Impozite și Taxe Locale, este unul din angajații Primăriei care are apartament în blocurile cu locuințe sociale ale municipalității. Are un salariu brut de 13.250 lei/lună (7.909 lei net), deci nu este deloc săracă. Nu este singura persoană cu bani din Primărie care are locuință socială, în timp ce săracii care își duc viața în cotețe din lemn, plâng degeaba pe la ușile șefilor orașului pentru o locuință socială.
Liana Căprar, alături de alți angajați din Primărie a primit locuință socială în 2008, când acest tip de apartamente a fost distribuit pentru trei categorii de ocupanți: oameni săraci (sau așa-zis săraci), tineri căsătoriți și foști chiriași ai unor imobile retrocedate, informează media9.ro. Atunci au fost date în folosință blocuri cu locuințe sociale pe străzile Timișului, Blajului și Rodnei.
Pe anul 2018, Liana Căprar a câștigat peste 87.000 de lei. Împreună cu soțul, angajat, normal, tot în zonă – muncitor calificat la Direcția de asistență socială și medicală – trec de 120.000 de lei pe an. Ei bine, familia Căprar plătește chirie 80 de lei pe un apartament. Doamna mare șefă era pe lista de priorități a persoanelor cu venituri mici în 2008. O mai fi valabil și azi?
11 angajați ai Primăriei au locuințe în ansamblul din zona fostului Oser, așa cum se poate vedea din HCL 412/2008. Unii dintre ei achită chiria și țin blocat apartamentul, dar nu mai locuiesc demult acolo. E important de știut că valoarea chiriei lunare este între 50 și 80 lei.
La vremea când s-a făcut lista pentru blocurile de la fostul Oser, o diplomă academică valora semnificativ mai mult, la punctaj, decât un copil.
Legislația mai recentă a adus unele modificări. La punctul zece al HCL 434/2015, la criterii de eligibilitate, se arată că se pot înscrie pentru a beneficia de locuințe sociale familii care nu au atins pe anul precedent venitul mediu net pe cap de membru. Venitul mediu net la Cluj a fost 3.115 lei în 2018. Ca să înțelegeți, o familie cu patru copii se califică pentru casă socială dacă cei doi părinți au câștigat sub 12.460 de lei (3.115×4) pe lună. Criteriile sunt strâmbe și ar trebui schimbate. La o familie cu doi copii, cum este cea a Lianei Căprar, ar trebui ca soții să câștige peste 150.000 de lei pe an (vreo 30.000 de euro) ca să nu mai fie eligibili. Pe când ei, săracii, au încasat numai 122.500 de lei în 2018, cu tot cu alocațiile copiilor. Fără glumă, vă dați seama, desigur, că în aceste condiții doar vreo 10-20% din populația Clujului nu ar îndeplini condițiile de eligibilitate.
De curând, municipiul a pierdut un proces. Iată ce spune instanța: „Sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform legii 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 144/1996 privind locuințele”.
Felul neechitabil al Primăriei de a privi lucrurile îl lasă pe niște amărâți să trăiască pe mai departe în locuințe modulare și pe angajați cu salarii mari să stăpânească locuințe de oameni săraci. Nu e ilegal, bravo, v-ați descurcat! O fi însă moral?