Singurul magazin din oraș în care găsești discuri pentru “ipod-ul” bunicilor are o poveste interesantă. Ea începe cu un colecționar de discuri nostalgic care a adunat prea multe la un moment dat. Daniel Piper a deschis magazinul Dusty Sounds în urmă cu 4 ani și îl ține în continuare mai mult din pasiune, decât pentru latura comercială.
Muzica ne înconjoară pretutindeni în Cluj, în stațiile de autobuz, magazine, localuri, dar nicăieri nu pare mai caldă ca în spațiul retro din centru, de pe Bulevardul Eroilor nr.31 în care ea răsună de pe discuri de vinil. ”Bring back the old sound” este motto-ul proprietarului care joacă și rolul de vânzător și întâmpină clientela cu melodii de pe pick-up.
Iubitorii de muzică pe vinil pot asculta tot albumul în magazin înainte de a-l lua acasă. Sutele de discuri – din magazinul cu boltă- în care aflăm toate genurile muzicale, chiar și muzică clasică sau povești audio pentru copii, sunt „nemuritoare” pentru Daniel Piper și clienții săi de toate vârstele care iubesc vinilul. La o poveste cu Daniel, pe fundal muzical, ai ocazia să afli de câte sunt în stare fanii muzicii pe vinil pentru a-și procura discul favorit.
De 4 ani încoace are o mină de aur pentru colecționari
Daniel a adus discuri pentru colecția sa chiar din Anglia și nu s-a gândit că dintr-un simplu colecționar va ajunge să deschidă o afacere. El spune că începutul a fost romantic, și trebuie să îl credem, fiindcă până și decorul magazinului pare desprins dintr-un film de epocă alb-negru.
”Eu colecționez discuri din 2001 încoace, în plină perioadă de uitare a lor sau de cădere în dizgrație pentru că existau celelalte suporturi pentru muzică. Am tot strâns și fiindcă în perioada asta discurile erau aruncate sau date la o parte, am reușit să strâng foarte multe și nu neapărat din ceea ce mă interesa pe mine. Scopul meu nu era să am un număr mare, ci să am muzica pe care o prefer pe suportul de vinil. La un moment dat am tras o linie și am zis: Sunt prea multe. Ce fac? Atunci mi-a venit ideea magazinului. S-a nimerit să fie în perioada în care vinilul a început din nou să vină în atenția iubitorilor de muzică, ca atare în 2013 a apărut magazinul. Marea majoritate a discurilor le-am luat cât am lucrat în Anglia, deși sunt multe aduse din Germania, Franța, Elveția; multe evident luate de la noi. Cam astea sunt sursele.
Începutul mi-l amintesc într-un fel romantic. A fost foarte multă lume chiar în perioada de început a magazinului. Era ceva nou, ceva nu exista de multă vreme cel puțin în Cluj. Era la un moment dat o chestie cam unică în țară.
Lumea era împărțită în două categorii: cei care reveneau și știau de perioada vinilului și ce înseamnă. Cu ei am avut discuții foarte interesante. Și mai erau persoanele care pur și simplu au aflat de magazin din auzite, din presă, și cam așa s-a popularizat. Se simte acum o scădere a clientelei. Am impresia că la noi nu suntem pe un trend ascendent al iubitorilor de muzică pe vinil. Sunt mulți care se alătură, dar nu pot să remarc un boom sau o continuare liniară a celor interesați de vinil. Mai mult alimentez magazinul acesta din pasiune, decât pentru latura comercială. De atunci încoace mă aprovizionez mereu tot din Anglia pentru că am păstrat legătura cu niște persoane de acolo care îmi facilitează accesul la anumite loturi de discuri, când ele devin disponibile”, povestește Daniel Piper.
Românii nu sunt atât de deschiși la vinil ca și englezii dar unii cumpără discuri pentru aspect, dacă nu pentru muzică
Dacă în Anglia există și câte 3-4 magazine de profil în orașe mai mici decât Clujul, după cum ne-a spus Daniel Piper, la noi oamenii nu sunt atât de deschiși ca și englezii pentru experiența aceasta. Unii au aruncat pick-ul din casa bunicilor sau l-au făcut cadou, iar alții nu știu de unde pot cumpăra discuri și pick-up sau unde își pot repara pick-upul vechi. Daniel oferă însă și un pont clienților, pe lângă discurile sale iubite. Îi trimite la prietenii săi, din aceeași curte cu magazinul Dusty Sounds, care repară pick-upuri. Politica lui Daniel este să nu arunce nimic, așa că discurile vechi ajung elemente decorative.
“Eu am o politică de a nu scăpa de viniluri chiar dacă nu merg. Am o plajă de clienți care le folosesc pentru decor. Bineînțeles că cele cu defecte, care sunt prea zgâriate pentru a fi ascultate, se duc la persoane pe care nu le interesează decât aspectul lor, nu ceea ce conțin. Clienții pot cumpăra și pentru muzică, și pentru decor. Chiar am dat câteva sute de discuri pentru decoruri. Întâmplarea a făcut să ajung în gangul acesta căutând spații în zona centrală și am descoperit că în același gang există un magazin numit Vintage Audio care se ocupă cu boxe, amplificatoare și cu pick-upuri vechi în primul rând. Practic, a fost o sinergie perfectă. Clienții mei sunt îndrumați acolo și invers.
Am remarcat mulți clienți care vin după ce descoperă în podul bunicii pick-upul de acum zeci de ani și din interes, curiozitate, nostalgie câteodată, vor să și-l repare și să-l folosească în continuare. Ca parte de revenire a discurilor pe plan mondial, a crescut evident și piața de pick-upuri astfel că se pot găsi și la mall-uri, în magazin de profil cu alte aparaturi casnice”, ne-a spus proprietarul micului business.
I-au trecut pragul magazinului mulți artiști și are clienți “disperați” după muzica pe vinil
Printre clienții lui Daniel Piper s-au numărat și mulți artiști din muzică sau chiar teatru. Unii dintre ei nu își dezvăluie identitatea când se află în magazin și Daniel află ulterior cine sunt.
”Florin Piersic, Adi Despot, Marius Luca de la Compact a venit chiar săptămâna trecută, mai mulți…În special artiștii interesați încă de muzica pe vinil sau pur și simplu curioși. Câteodată se dezvăluie, câteodată nu; au fost cazuri când am aflat ulterior că acela este un cântăreț venit la festivalul de blues – cum mi s-a întâmplat anul trecut”, spune colecționarul.
Clienții săi îi mai dau și motive de amuzament. Anul trecut, a avut o clientă care a „vânat” la propriu un disc pe care îl vroia cu orice preț.
”A fost o întâmplare destul de simpatică anul trecut în magazin. Cineva din București a venit și a găsit un disc, găsit în sensul că el deja mergea pe pick-up; evident pun discuri în fiecare zi. L-a auzit, i-a plăcut dar nu a zis pe moment nimic. Între timp au venit alți clienți și au auzit acel disc, le-a plăcut și l-au luat. Și când au plecat respectivii clienți – erau din Sibiu – mi-a spus persoana respectivă cât de rău îi pare că nu l-a putut lua. A plecat mai mult dezamăgită de magazin ca după 10-15 minute să se întoarcă și să îmi fluture discul și să spună că era atât de roasă de situația asta că efectiv s-a luat după oamenii din Sibiu, le-a explicat despre ce e vorba și a reușit să-i convingă să i-l cedeze”, a povestit Daniel.
De ce mai ascultă tinerii de azi muzică pe vinil
Un colecționar de discuri ca și Daniel Piper care a trăit în două epoci, atât cea comunistă cât și cea de acum, e în măsură să vorbească despre motivele pentru care am da CD-ul în anul 2017 pe un disc de pick-up , măcar din când în când, ca să ne bucurăm de o experiență muzicală savuroasă.
”Vinilul oferă o experiență în sine, e vorba de coperta mare care conține art work-ul albumului pe care îl ascultăm , de procesul acesta de a-l pune pe pick-up, de a duce și lăsa brațul. Tot procesul acesta are un farmec aparte față de un click sau apăsatul unui buton. Pe lângă asta, e și diferența de cum auzim muzica și anume discul de vinil vine cu sunetul analog.
O ureche formată, nu neapărat profesionistă își dă imediat seama de diferențele dintre sunetul produs de un aparat de redat viniluri și unul de redat CD-uri. Muzica e mai caldă. De calitate, nu știu exact. Aici depinde de cum a fost tras vinilul. Sunt viniluri care sună mai prost decât CD-ul pentru că așa au fost trase”, explică Daniel.
În timpul discuției cu Daniel, a intrat în magazin un adolescent interesat de muzica pe vinil. L-am întrebat ce îl aduce la Dusty Sounds. E interesant că la 17 ani tânărul iese din tiparele generației sale și ascultă muzică la pick-up. Andraș se mândrește cu pick-upul său.
”Am auzit de pe facebook despre magazin și eu sunt și colecționar de discuri pe vinil. Colecționez de doar 3 sau 4 luni. Am adunat în total 40. Am pick-up, l-am cumpărat. Am fost curios pentru că toți mi-au spus că e mai bun vinilul decât CD-ul”, a spus tânărul.