Forma fructelor si a frunzelor, micii spini de pe tulpina recomanda murele ca fiind un fel de verisor primar, ceva mai salbatic, al zmeurei. De altfel, murele au in linii mari aceleasi proprietati terapeutice ca si zmeurul. Cele mai importante virtuti tamaduitoare le au frunzele de mur, care sunt dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonale si antihemoragice redutabile.
Murul este un arbust cu ghimpi, cu flori albe si fructe albastrui-negre, dulci-acrisoare si astringente. Face parte din familia Rosaceae. Creste la margini de paduri, tufisuri sau poieni, in regiuni deluroase. Fructele se recolteaza in a doua jumatate a lunii august, pana la inceputul lui septembrie, iar frunzele inainte sau in timpul infloritului, cand contin cele mai multe principii active.
Continut
Dietoterapii
Murele se consuma proaspete sau sub forma de suc, sirop, dulceata, gem, peltea, jeleu, serbet, lichior etc. In scop terapeutic, se folosesc fructele si, in primul rand, frunzele. Murele au in general aceleasi virtuti terapeutice ca si zmeura.
Fructele au multe virtuti terapeutice: sunt nutritive, racoritoare, astringente (constipante) in stare uscata sau usor laxative, daca se consuma in stare proaspata pe stomacul gol, depurative, dezinfecteaza si curata tubul digestiv, tonifica organismul, in special ficatul, dreneaza vezica biliara etc.
Ele se indica in: anemii, diaree, angine, afectiuni pulmonare si ale vezicii biliare, meno-metroragii, inflamatii ale gingiilor, gatului etc. deoarece contin acid oxalic, nu sunt indicate in litiaza urinara oxalica. In constipatie, cu 15 minute inainte de fiecare masa, se mananca 3-4 pumni de mure, dupa care se iau 1-2 lingurite miere.
Siropul de mure se recomanda in caz de diaree, angine si afectiuni pulmonare. Se iau 4 linguri / zi.
Frunzele de mur contin: tanin, flavonoide, care le dau actiunea antiinflamatoare, acizi, provitamina A, vitamine (in special vitamina C), inozitol etc., ca si fructele. Ele au efect astringent, antiseptic, tonic, antiimflamator, reglator hormonal, antihemoragic. Infuzia de frunze de mur (2 lingurite frunze / 1 cana apa) se foloseste intern in diaree, gastroenterite, colite.
Extern (4 lingurite frunze / 1 cana apa) se foloseste sub forma de gargara in inflamatia gatului, afte, gingivite, stomatite, spalaturi (irigatii de 2 ori / zi, timp de o saptamana cu pauza de 5 zile) in leucoree, bai locale 10 minute si cataplasme puse timp de 1 h in hemoroizi, fisuri anale, psoriazis.
In diaree, se ia din 2 in 2 ore cate ½ lingurita de frunze uscate si, eventual, un varf de cutit de mure uscate.
In ciclul menstrual prelungit sau sangerari abundente, se beau 3-4 cani / zi infuzie din 1 lingurita de fructe uscate si una de frunze / 1 cana de apa fierbinte. Ceaiul se bea indulcit cu miere.
In infectii urinare, se face reteta urmatoare: 1 lingura frunze de mur, 1 lingura frunze de afin, 1 lingurita afine se pun la macerat de seara pana dimineata in ½ l apa. Dimineata se strecoara, iar plantele ramase se oparesc cu ½ apa fierbinte. Dupa ce s-a racit ceaiul, se combina cele doua licori. Se bea ½ cana din ora in ora.
Pentru curatarea rinichilor, se poate face un decoct timp de 3 h la foc mic, fara capac, pana lichidul scade la jumatate, din 6 crengute de mur lungi de 60 cm si 6 l apa. In timp de 2 zile, se bea toata cantitatea. Se elimina nisip si alte substante.
Cataplasmele cu frunze infuzate de mur se utilizeaza pentru hemoroizi si fisuri anale: 5 linguri de frunze se oparesc cu 2 l de apa clocotita, se lasa la racit, dupa care se filtreaza. Se face o baie de zezut cu acest extract vreme de 10 minute, dupa care se strecoara printr-un tifon, frunzele ramase folosindu-se pentru o cataplasmacare se tine 1 h in anus.
In medicina noastra populara, infuzia de frunze si vlastari tineri sau decoctul radacinii se bea contra tusei, diareei si dizenteriei, scurgerilor albe. Murele fierte in untura se luau contra tuberculozei. Vinul din mure se utiliza in catar.