In decursul evolutiei umane, munca este cea care l-a creat pe om si i-a asigurat dezvoltarea fizica si intelectuala. Ea a devenit astfel o necesitate, un mod de existenta careia omul ii dedica cel putin a treia parte din viata. Munca i-a adus omului nu numai satisfactiile implinirii, ci si capacitatea de a-si pastra vitalitatea, sanatatea, energia creatoare pana la adanci batraneti.
Munca constituie una dintre tainele longevitatii, cu o singura conditie: sa fie rationala, facuta cu placere si armonios imbinata cu odihna activa. Munca neplanificata, dezordonata si nesistematizata determina mai devreme sau mai tarziu istovirea fortelor, sleirea organismului de vigoare, surmenarea sistemului nervos central. Obosesc si se surmeneaza nu atat cei care lucreaza mult, ci acei care lucreaza prost.
Oboseala
Este un proces complex, rezultat al modificarilor fiziologice din sistemul nervos, sange, muschi, glandele cu secretie interna si din alte organe, apare dupa o activitate musculara sau mintala indelungata, grea si incordata. La o asemenea situatie se ajunge de obicei cand volumul muncii nu este reoartizat corect de-a lungul zilei, saptamanii sau lunii, cand lucram “in asalt”, cum se spune lasand greul catre sfarsitul perioadei.
Gresala este dubla. In primul rand cei care lucreaza neplanificat si-i napadesc treburile intr-un interval de timp scurt, sunt nevoiti sa renunte la perioadele de ragaz. In al doilea rand, ei nesocotesc existenta unei gradatii firesti a capacitatii de munca. Cel mai bun randament se obtine la inceputul zilei de lucru, pentru ca spre sfarsitul zilei, sub influenta oboselii el sa scada. Deci greul unei zile de muca trebuie facut in primele ore si nu in ultimele.
Cum recunoastem aparitia oboselii? Evident, dupa semnele ei: molesala, lipsa dorintei de a continua lucrul, slabirea atentiei si a prezentei de spirit, scaderea capacitatii de lucru, pierderea vitezei si preciziei miscarilor, a coordonarii gesturilor, somnolenta etc.
Odihna activa
Fiziologic, semnele de oboseala sunt expresia inhibitiei de protectie a sistemului nervos central, deci sunt semne naturale de alarma: ele ne indeamna sa ne odihnim si sa ne refacem, caci altfel se instaleaza surmenajul. De aceea pauzele acordate in timpul productiei trebuie respectate cu strictete. In cursul acestor pauze, ca si inainte de inceperea lucrului, se recomanda sa facem cateva exercitii de gimnastica. Ele sunt utile indeosebi persoanelor care executa – in procesul muncii – miscari monotone, uniforme, in pozitii incomode, mai mult sau mai putin fixe.
Omul obosit fizic se odihneste mai bine nu culcandu-se, ci miscandu-se, adica efectuand o altfel de activitate fizica decat cea prestata in cadrul activitatii profesionale. Relaxarea musculara obtinuta prin exercitii fizice, executate timp de o jumatate de ora, poate echivala uneori cu 5-6 ore de odihna pasiva. Acest fel de odihna, denumit odihna activa, nu exclude de fel somnul obligatoriu, de 7-8 ore pe noapte, al adultului.
Modul de folosire a timpului liber si a concediului de odihna reprezinta desigur o chestiune personala. Nu avem voie insa sa uitam ca organismul isi cere drepturile, in acelasi timp, pentru refacerea fortelor, destindere si relaxare.
Odihna activa este singura forma rationala de folosire a timpului liber. Normele ei sunt nu numai utile sanatatii, ci si favorabile indeplinirii diverselor activitati umane. Ea recomanda tocmai diversitatea sub forma alternarii preocuparilor sau ocupatiilor, alternarii activitatii intelectuale cu ce afizica sau chiar in cadrul aceluiasi gen de munca, variatia preocuparilor. Michelangelo lasa dalta si compunea versuri, Dante alterna scrisul cu pictura, Tolstoi lasa scrisul si pornea in lungi plimbari.
.ro