Din oras

Modernizarea laturii de vest a Pieței Unirii, pe repede înainte ca să fie gata de Zilele Clujului. Istoric clujean: s-a cercetat arheologic doar un șanț lat de 1 metru și lung de 10 metri

Primarul Emil Boc a declarat că lucrările de modernizare a laturii de vest a Pieței Unirii vor fi modernizate până la Zilele Clujului, adică până în 25 mai. S-a ținut de promisiune și a făcut tot posibilul ca lucrările să meargă repede, chiar dacă acest lucru a însemnat o cercetare de mântuială a vestigiilor arheologice. Din tot perimetrul din piață, a fost cercetat doar un șanț lat de 1 metru și lung de 10 metri. Ne întrebăm dacă presa nu ar fi sesizat existența acelor vestigii, s-ar fi turnat beton peste mormintele descoperite sub șantier, fără nici măcar această mică cercetare?

Modernizarea laturii de vest a Pieței Unirii s-a lasată așteptată timp de nouă ani. Dacă au întârziat atât de mult, autoritățile locale au considerat că pot să sară elegant peste etapa cercetării arheologice a sitului de sub șantier. Într-o lună au și primit avizul de la Monumente din București și au permisiunea să toarne beton peste mormintele de sub șantier.  Descoperirile arheologice datează din secolul XVIII. Mai exact, este vorba despre partea superioară a fundației celebrei porți în stil baroc cu statui ornamentale, a cărei reproducere este așezată astăzi în fața bisericii Sf. Pavel din Mărăști.

„Am avut niște chestiuni neprevăzute, în sensul că s-au descoperit niște vestigii arheologice și a durat o lună până când am obținut avizul de la Monumente de la București pentru că de acolo a trebuit să obținem avizele. Practic o lună nu s-a putut lucra pe partea respectivă. Pe cealaltă parte, constructorii sunt în avans cu câteva zile. Practic, în cel mai rău caz va rămâne nefinalizată doar partea de intrare în catedrală, dar după ultimele discuții cu constructorul s-ar putea să avem gata și partea de intrare în catedrală”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea, marți, la Realitatea FM.

Până când s-a obținut avizul de la București, pe locul respectiv nu s-a putut lucra. Istoricii clujeni consideră că Biserica Sf. Mihail din Piața Unirii a fost prea puțin cercetată de arheologi. Iar acum, dacă se pune deja betonul peste șantier, șansele cercetării sunt practic nule.

„Biserica Sf. Mihail din Cluj este una dintre foarte puținele mari biserici medievale care nu a fost cercetată din punct de vedere arheologic până în  prezent. Anul trecut au fost începute săpăturile în interiorul bisericii, în două locuri, și anul acesta a fost săpat acest șanț”, a spus profesorul și istoricul Lukacs Jozsef.

Potrivit istoricilor, Primăria Cluj-Napoca a alocat prea puțin timp pentru arheologi. Acel șanț mic de un metru lățime și zece metri lungime ascunde un adevarat cimitir de oase, cu zeci de mii de schelete îngropate, conform estimărilor arheologice.

„Mi s-a părut foarte curios faptul că Primăria nu a alocat timp și resurse pentru a efectua aceste săpături. Din câte am aflat din presă săpăturile au fost începute numai după ce lucrările au fost demarate. Dacă nu ar fi fost cineva, un ziarist care să atragă atenția arheologilor, atunci aceștia nici nu erau invitați acolo să facă vreun demers sau cercetare. Cercetarea arheologică a fost începută după după începerea șantierului lucrărilor și au fost efectuate sub presiunea șantierului. Întreg spațiul nu a fost săpat, a fost săpat doar un șanț. În plan practic era vorba despre un șanț de investigare acolo, nu putem spune că a fost cercetat spațiul din fața bisericii, partea vestică”, a explicat istoricul clujean.

Arheologii estimează că numai în semicercul din fața intrării principale se află în subteran circa 2.500 de schelete umane „seculare”,  în timp ce numărul scheletelor de sub întreg perimetrul îngrădit al biserici depășește cel mai probabil 100.000.

„Nu s-a pus problema investigației totale, darămite a păstrării. Arheologii deocamdată au cercetat ce se află într-un șanț de vreun metru lățime și zece metri lungime și atâta tot. Din câte am înțeles totul a fost scos de acolo, oseminte și alte lucruri care urmează să fie depozitate la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Deocamdata nu există vreun proiect pentru protejarea în mod deosebit a acestui perimetru”, a conchis Lukacs Jozsef.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *