Dupa o grea si indelungata suferinta, Eugen Veres, seful firmei de salubritate Brantner-Veres, ce a dominat Clujul in ultimii 24 de ani, s-a stins astazi pe patul de spital.
Moartea lui, oarecum asteptata, din cauza cancerului la gat de care suferea Veres, lasa fara raspuns multe intrebari legate de viitorul Clujului in ceea ce priveste rampa de depozitare a gunoaielor, dar si legate de viitorul companiei.
Foarte iubit de angajati, Eugen Veres a condus compania cu discretie, fara sa epateze, reusind in ultimii zece ani sa faca cifre de afaceri ce au variat de la 4 la 6 milioane de euro pe an, marcandu-si mereu teritoriul cu autoritate, chiar si cand gulerele albe ale Clujului au decis sa imparta orasul in doua in ceea ce priveste serviciile de salubrizare menajera. Angajatii l-au iubit mereu, fiindca Veres a ramas un om simplu, fara aere.
Prima intrebare care se pune este, in mod evident, cine il va inlocui la conducerea companiei. Cine va sti sa lege, la fel de bine ca Veres, itele relationale delicate care leaga compania de autoritatile locale si judetene? Potrivit surselor noastre, cel mai probabil nume care ii va urma lui Veres este fiica sa, Alunita Moldovan, care ar urma sa preia functia de director general, dupa ce se mai linistesc apele. Ea va fi secondata de fratele ei, foarte bine pregatit din punct de vedere profesional pe partea de reciclare selectiva. In companie, mai exista un om de baza, acum administrator al societatii pe actiuni, Flavia Bruchental, cea care l-a secondat la fel de discret pe veres in ultimii 23 de ani.
Asadar, afacerea in sine, una importanta si banoasa, ramane in familie. De vazut daca familia va sti sa fie unita si sa duca pe mai departe numele lui Veres in acest domeniu unde acesta a fost arbitru de necontestat in ultimul deceniu.
Veres stia sa se „joace” cu autoritatile. Cine va continua razboiul pentru rampa temporara?
De-a lungul timpului, Eugen Veres a condus discret, dar cu mana forte, „ostilitatile” in ceea ce priveste spinoasa problema a gunoaielor de la Cluj. Iritat mereu de impotenta administrativa a politicienilor aflati in ultimii 10 ani la conducerea Primariei sau Consiliului Judetean, Veres a jucat mai mereu sah cu autoritatile, santajandu-le constant cu neridicarea gunoiului menajer sau cu inchiderea rampei de depozitare. Era insa un santaj „pozitiv”, iar Veres recurgea de obicei la el numai atunci cand fie se simtea amenintat de Garda de Mediu, fie cand pica in capcana razboaielor dintre CJ si Primarie sau a amanarilor continue ale proiectului de management integrat al deseurilor care, stim bine, nici astazi nu este gata.
Cum depozitul din vechea rampa a fost inchis de inspectorii de mediu, iar cel nou, pe bani europeni, nu este gata, Primaria si Consiliul Judetean Cluj au incheiat cu societatea Salprest, detinuta integral de Veres, un protocol pentru ca deseurile adunate din tot judetul sa fie depozitate pe rampa privata de stocare temporara detinuta de societatea lui Eugen Veres. Este o solutie de compromis, este o solutie proasta. Moartea lui Veres aduce din nou in discutie aceasta chestiune. Ce se va intampla cu deseurile din judet sau municipiul Cluj-Napoca in viitor avand in vedere ca nu se intrevede prea curand terminarea proiectului de management integrat al deseurilor? Nimeni nu stie sa dea vreun raspuns.
Vor avea curajul cei din familie, ramasi acum la conducerea Salprest, sa faca aceleasi manevre viclene pe care Veres le facea? Vor sti ei sa negocieze cu Emil Boc sau Consiliul Local, vor avea ei canale de discutie cu Consiliul Judetean, condus acum fara legitimitatea votului, de catre un presedinte „temporar” si interimar?
Ce se va intampla cu gunoaiele Clujului daca protocolul dintre Salprest si CJ si Primarie va fi desfiintat sau va fi considerat neconform?