Veți citi din ce în ce mai des știri de acest gen (nici nu contează numele și faptele, ci faptul că asistăm din nou la o operațiune politică de genul “scoală-te, să mă așez eu”, dar idioții utili ai tuturor guvernărilor vor înghiți cu gura plină ceea ce li se administrează și-ți vor căuta scuze pentru utilitatea idioțeniei): “Costel Barbu, un apropiat al premierului Orban, a fost numit secretar general adjunct al Guvernului. Barbu a fost condamnat pentru incompatibilitate când era primar în Teleorman. Din cauză că avea interdicție judecătorească pentru a alege sau a fi ales, acesta și-a pus soția să candideze la primărie în locul său”. Așa se recuperează toată șatra sinistră a co-participanților la tentativa de lovitură de stat din vara anului 2012. Mai cu un Nini Săpunaru secretar de stat, mai cu un cântăreț de cor din Alba, alt secretar de stat – numai așa până la Ignat ne vom fi luat întreaga porție de muncă cu gura și de la acești liberali de cumetrie.
Ura și la gară! – constat că este mișto să fii muncitor cu gura în România post-Decembristă: milionar din a fi primar, președinte de Consiliu județean, director de deconcentrată, deputat sau senator în barca oricărui partid ce s-a perindat pe la putere, prim-ministru, om de afaceri, reprezentant în te miri ce comitete și comiții a te miri ce AGA a te miri ce mogul sau patron sau agenție a statului șamd. Cel mai fain lucru este că poți să face toate cele enumerate mai sus plângând de grija zilei de mâine a amărăștenilor care-ți plătesc salariul și pe care te prefaci că-i reprezinți, în timp ce te dai jos din “jipanul patru ori patru”, scobindu-te-n dinți de icrele negre rămase de la masa ultimei tranzacții în care ți-ai negociat șpaga.
Constituţia noastră, ca orice constituţie inspirată din respectul față de om, ne asigură egalitatea. Da, vorbim despre egalitatea de tratament în faţa legii, de egalitatea în drepturi şi datorii, nu despre egalitate de IQ sau de avere. Suntem egali ca subiecţi de drept şi în calitatea noastră de cetăţeni. Numai că, în viaţa de zi cu zi, această egalitate e greu de ţinut – prin corupţie, unii acumulează mai multă egalitate. Numai prin corupție se poate ajunge la un regim de excepţie. Nu-i frumos, nu e elegant, e chiar jenant – dar să nu cumva să presupuneți că, măcar o vreme, până ajung la rutină, corupătorii simt lipsă de confort sufletesc (măcar – vorba unui prieten care-mi povestea despre cum își mituia profesorul cu bonuri de benzină pe vremea lui nea’ Ceașcă: “lua, dar cu jenă”). Despre ceilalţi (corupții), biete victime ale acestui straniu fenomen de persuasiune, ce să mai vorbim? Le auzi strigătul de revoltă în vile, jipane și cererile de înscriere în partidul aflat la guvernare…
Dar noi vom vorbi despre cazurile în care excepţiile de la egalitate trebuie create în folosul Patriei. Acestea sunt cele mai admirabile. Beneficiarii lor nu au conştiinţa stânjenită a unor privilegiaţi. Din contră, orice bonus de egalitate suplimentară le sporeşte conştiinţa propriei jertfe pentru binele naţiunii. Nu putem pune, chiar aşa, grosolan, tam-nisam, un demnitar în condiţii de egalitate efectivă cu un cetăţean ordinar. Patria n-ar mai funcţiona la parametrii ei de Patrie dacă nu s-ar crea câteva facilităţi în sistem.
Așa că nu mai fiți haini și nu mai așteptați ca PNL să nu-și numească amicii, rudele și amantele în funcțiile publice vacantate. Sau, Daomne ferește, să taie pensiile speciale! Acum trebuie doar să vă deschideți urechile și să vă neteziți creierul să vă intre în cap noua litanie a acestei părți galbene cu săgetuță a fostului USL: votați-ne masiv și în 2020! Să putem modifica ce e de modificat prin majoritate în Șparlament? Fiți idioții lor utili și să nu vă întrebați de ce v-au mai promis la europarlamentare și la prezidențiale un căcat/o minciună dacă nu sunt capabili să vi-l/vi-o livreze conform promisiunii?