Pana in data de 4 februarie clujenii vor putea vedea expozitia de fotografie ”Ce inseamna Padurea Hoia-Baciu pentru tine”, expusa la Bastionul Croitorilor. O parte din fotografiile afisate au fost selectate in urma unui concurs organizat de echipa Hoia-Baciu Project. Castigatorii au primit tricouri personalizate cu logo-ul echipei si sansa de a-si vedea imaginile expuse. De asemenea, expozitia cuprinde si fotografii din arhiva personala a profesorului Adrian Patrut, presedintele Societatii Romane de Parapsihologie. In timp ce organizatorii doresc sa promoveze zona padurii Hoia-Baciu, cercetatorul considera ca intensificarea turismului in regiunea respectiva va duce la diminuarea sau chiar disparitia totala a fenomenelor paranormale de acolo.
Expozitia reprezinta cea de a treia activitate dintr-o serie mai larga de evenimente organizate de echipa Hoia-Baciu Project. Incepute in 2015, acestea au fost finantate de mediul privat precum Sfera Donatorilor din Transilvania, sustinuta de Asociatia Niste Oameni din Cluj-Napoca.
”Prima activitate a fost ecologizarea padurii Hoia (realizata in octombrie 2015), cea de-a doua activitate o reprezinta expozitia foto itineranta (a inceput in cursul lunii decembrie la Caminul Cultural din comuna Baciu, apoi a ajuns la primaria Baciu, acum e la Turnul Croitorilor din Cluj-Napoca si urmeaza sa ajunga si in comuna Floresti in primavara acestui an) iar cea de-a treia activitate va consta in elaborarea unui material de promovare turistica a padurii. Pregatirile pentru aceasta activitate (realizarea concursului foto, selectarea fotografiilor inscrise in concurs si a celor provenite din arhiva personala a domnului prof. dr. Adrian Patrut, precum si a celor realizate de-a lungul timpului de echipa Hoia-Baciu Project) au inceput in cursul lunii noiembrie 2015. La organizarea expozitiei au fost implicate circa 4 persoane in mod direct si constant, alaturi de parteneri, colaboratori si ambasadorul acestui proiect, Dacre Stoker, stra-stranepotul lui Bram Stoker (autorul nuvelei Dracula)”, explica Marius Lazin, membru al echipei Hoia-Baciu Project.
Expozitia contine un numar de 48 de fotografii care ilustreaza padurea in diferite ipostaze. Astfel, 12 fotografii sunt din arhiva personala a prof. Dr. Adrian Patrut si surprind fenomene paranormale fiind fotografii cunoscute si realizate de cercetatori de-a lungul timpului. Alte 12 provin din arhiva Asociatiei Romania – Your Lifetime Experience (RYLEx) si au fost realizate de membrii echipei Hoia-Baciu Project pe o perioada mai lunga de timp, explica Marius Lazin. Iar celelalte 24 sunt fotografii ce au fost realizate de clujeni sau alti vizitatori ai padurii si reprezinta si partea de concurs a expozitiei.
”Din toate pozele pe care le-am primit, noi am selectat un numar de 24 de fotografii care au ajuns in expozitia itineranta. Practic, despre asta era voba in concurs si castigatorii, fotografii care au ajuns cu poze in expozitie, au primit cate un tricou personalizat cu logoul nostru”, completeaza Marius Lazin.
Scopul acestei expozitii-concurs a fost, spun organizatorii, acela de a afla cum percep clujenii si ”vizitatorii padurii” padurea Hoia-Baciu si, totodata, de a promova potentialul turistic al zonei. In urma fotografiilor rezulta ca padurea este un loc ofertant atat ca spatiu de recreere, spatiu creativ sau spatiu pentru desfasurarea activitatilor sportive, cat si ca spatiu pentru cercetarea fenomenelor paranormale. Cu toate acestea, echipa Hoia-Baciu Project mizeaza pe o dezvoltare turistica controlata, astfel incat sa previna distrugerea ei prin defrisari sau depozitarea deseurilor.
”Un parc tematic turistic, completat de un parc dedicat cercetarilor fenomenelor paranormale ar putea fi solutia optima pentru dezvoltarea durabila, coerenta si autentica a acestui spatiu mistic si misterios”, considera Marius Lazin.
Evenimentele mai putin conventionale care au loc in zona padurii Hoia Baciu sunt cercetate de mai bine de 50 de ani, astfel incat, spune cercetatorul Adrian Patrut, ea detine o adevarata legenda si se integreaza in folclorul local, e o legenda pe care o vede devenind ”un adevarat Triunghi romanesc al Bermudelor”. De altfel, cateva din fotografiile expuse surprind diverse forme ale manifestarii paranormalului in zona respectiva. Mai exact, fotografiile din arhiva profesorului evidentiaza forme aflate in zbor la nivelul solului, diverse lumini nocturne, in zbor sau stationare sau diversele efecte ale fenomenului asupra vegetatiei din zona.
Totodata, fotografiile surprind si aeroforme de tip OZN. Prima imagine a unui OZN discoidal care a traversat padura a fost observata la 18 august a fost obtinuta de Emil Barnea in 1968.
O alta fotografie prezentata in expozitia foto este un elipsoid alb, invizibil aflat deasupra unui yoghin care face o reverenta.
Cu privire la numarul imaginilor obtinute in padurea Hoia-Baciu, profesorul Adrian Patrut spune ca sunt mii de astfel de imagini. Unele sunt filme vechi din perioada in care nu se foloseau calculatoare sau programe de editare a fotografiilor. Exista cateva fotografii realizate in serie, iar un ochi neprofesionist care se uita azi la ele, ar putea crede ca sunt trucate pentru ca fondul nu se modifica spune cercetatorul.
”Intotdeauna se prezinta anumite iluzii despre ceva, anumite iluzii in care oamenii vor sa creada si care pot impresiona. Intotdeauna. Si teoriile stiintifice in momentul in care sunt verbalizate prezinta o iluzie care poate atrage lumea. Este o partea matematizata, dar cand o expui, o pui intr-o iluzie”, povesteste cercetatorul Adrian Patrut.
Prin urmare, profesorul considera ca padurea reprezinta un ”teritoriu omnijectiv”, un spatiu aflat la limita dintre doua lumi, o lume fizica si una a constiintei. In acest sens, fotografiile actioneaza ca niste oglinzi.
”In esenta imaginea arata ceva, acest ceva reprezinta niste oglinzi. Acestea sunt oglinzile in care se reflecta propriile noastra, sa spunem, dorinte, traume, vise, nazuinte mai mult sau mai putin disproportionate. Fotografiile sunt mereu niste oglinzi. Sunt niste imagini care vin din interiorul nostru care ne arata mai mult sau mai putin distorsionat cine suntem noi”, explica acesta.
Fenomenele care tin de zona padurii Hoia-Baciu, de la diverse aparitii pana la modificari ale vegetalului, sunt cunoscute de publicul clujean de ani de zile. Cu toate astea, profesorul nu incurajeaza expunerea lor sau vizitarea intensa a locului, tocmai pentru ca fenomenele ar deveni, astfel, mai rare, pe principiul efectului de mimoza.
”In momentul in care aceste lucruri devin foarte publice, tendinta acestui fenomen este de self obscure, deci, se autocamufleaza. El devine mai rar, iar pentru o perioada de doi, trei ani, manifestarile vor fi mai discrete si mai rare, iar cei care le vor cauta, vor pleca mult dezamagiti si vor spune ca a fost o mistificare. Intotdeauna cand exista un fenomen de acesta care este la limita fizicului, care se manifesta prin interactiuni cu grupuri de persoane, el nu doreste sa fie facut public la scara mare, e un efect ,,mimoza”. El reactioneaza cat timp nu-l stimulezi prea des, cand il stimulezi prea des, nu-l mai observi, iar acum are loc o hiperstimulare a lui, deci si un efect de mimoza a fenomenului”, este de parere profesorul.
Adrian Patrut nu sustine ideea unui parc de recreere in paralel cu unul de cercetare a activitatilor paranormale din zona. O astfel de initiativa ar inhiba fenomenul in sine. In plus, avand in vedere mutatiile manifestate la nivelul plantelor si al copacilor din zona, cercetatorul nu considera vizitarea padurea ”un izvor de sanatate”.
”In momentul in care faci un spatiu de recreere in zona, nu mai gasesti nimic. Toate fenomenele se muta incolo sau se estompeaza. Cu cat sunt mai atent observate si de mai multe persoane, ele devin mai eluzive si evazive”, incheie presedintele Societatii Romane de Parapsihologie.