Mircea Miclea, fost ministru al Educației Naționale, a apreciat în termeni duri harababura din învățământ, în condițiile în care Monica Anisie declarase recent că Ministerul Educației nu ar avea în ce să investească cei 6% din PIB promiși pentru învățământ, procent ce nu a mai fost alocat niciodată. Din contra, „investiția” liberalilor în Educație este la un minim istoric: doar 2,7% din PIB din Bugetul 2020, iar Cercetarea e la un minim istoric de 0,12%, în condițiile în care angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice.
„Poți să dai bani pentru cercetare, poți să dai bani pentru after-school, poți să dai bani pentru a face o platformă națională de învățare multimedia”, susține fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, într-un interviu acordat televiziunii publice regionale.
Miclea a comentat declarația actualului ministru al Educației, Monica Anisie, conform căreia și dacă ar primi 6% din PIB finanțare pentru Educație, nu ar avea ce face cu banii pe construcția actuală.
Mircea Miclea este singurul ministru al Educației din România care și-a dat demisia din funcție fiindcă nu a primit 6% din PIB, cât ceruse Guvernului pentru Educație, pentru a putea face reformele propuse, notează edupedu.ro
Fostul ministru a explicat care sunt, în opinia sa, cauzele pentru care partidele politice nu finanțează Educația: „pentru că educația nu produce voturi la următorul ciclu electoral. Orice intervenție semnificativă în Educație și arată roadele doar după cinci ani, deci, practic nu câștigi voturi dacă investești în Educație”, spune Miclea.
Mircea Miclea: Povestea cu Educația la noi este în primul rând aceasta: să știe ce trebuie făcut. Dar nu se face. Aceasta este problema, nu se execută ceea ce trebuie făcut. Nu este o singură cauză sunt mai multe cauze.
Guvernul și partidele politice nu sunt dispuse să investească în Educație pentru că Educația nu produce voturi la următorul ciclu electoral. Orice intervenție semnificativă în Educație își arată roadele doar după cinci ani, deci, practic nu câștigi voturi dacă investești în educație și atunci toate partidele, din ’90 până acum, văzând că educația nu aduce voturi, spuneau în 15 septembrie că este prioritate națională, după care când alocau bugetele… Ca și acum, acest guvern care a văzut rezultatele la PISA a alocat 2,7% din PIB pentru Educație.
Eu mi-am dat demisia în 2005 pentru 3,7%, deci 3,7% din PIB-ul de atunci, dar era 3,7%, acum e 2,7%. Ce putem să spunem despre acest guvern?!”, a întrebat retoric fostul ministru al Educației, Mircea Miclea.
Acesta a apreciat declarațiile ministrului Educației, Monica Anisie, în termeni duri, ca pe o expresie a unei inepții:
„De o stupiditate remarcabilă. Vă spun câteva locuri în care trebuie urgent alocați bani.
Unu: nu mai sunt granturi de cercetare pe baza cărora să se facă o competiție de cercetare de câțiva ani de zile, deci prin urmare, noi degeaba ne uităm la universitățile noastre și vedem că ele sunt necompetitive, dacă nu le dai constant bani, pentru care să competiționeze, deci nu le dai salarii, le dai o sumă de bani pentru care cei mai buni intră într-o competiție și câștigă cel mai bun dintre cei mai buni și fac cercetări pe baza acestor fonduri. Deci noi avem cel mai scăzut procent din PIB pentru cercetare din Europa. Nu numai că este cel mai scăzut, mai scăzut decât Bulgaria și Albania, dar este și impredictibil, adică anul ăsta îți dau bani, anul viitor nu îți dau bani.
Pe cine poți angajezi ca cercetător de vârf când îl aduci, să zicem din Diaspora, că ai un absolvent care e foarte bun și care a lucrat în străinătate, vrea să se întoarcă înapoi în țară, ok, și ce-i spun eu? Îi spun „domnule, eu te pot aduce pe un grant astăzi, anul acesta, că am grant, anul viitor nu-ți garantez locul de muncă, că nu știu dacă o să mai fie granturi de cercetare. Peste doi ani, poate da, poate nu”.
Dumneavoastră ați veni, v-ați întoarce? Nicidecum! Deci un lucru clar unde s-ar putea da, nu banii care pe care îi are acum Ministerul Educației de 2,7% din PIB, dublul banilor s-ar putea da pentru Cercetare.
Doi: sunt prevederi foarte clare în Legea Educației în care se spune că trebuie făcută o bibliotecă digitală și o platformă de evaluare-învățare la nivel național. Asta ce înseamnă: că toate conținuturile care sunt acum tipărite, în afară de faptul că ar apărea pe varianta tipărită, ar putea fi accesate de pe mobil. Adică le faci, nu în format .pdf, într-un format multimedia în care ai text, audio, video, pentru fiecare lecție. Pentru Teorema lui Pitagora, și uite așa fiecare elev, când este în troleibuz dimineață, se uită la lecția Teorema lui Pitagora pe telefonul mobil. Zero bani sau alocat pentru această inițiativă, care este scrisă în Legea Educației din 2011 și care este critică pentru a stimula învățarea pentru această generație care a crescut, și care interacționează permanent cu aceste mijloace digitale, care are o minte formatată de interacțiune permanentă cu mediile multimedia, cu tehnologia multimedia. Și noi le dăm ce? Text tipărit, doar atât. În loc să le dăm multimedia. Asta înseamnă să fii responsabil, înseamnă că ții cont de mintea elevului. Dacă mintea elevului este formatată multimedia, pentru că interacționează permanent cu tehnologie multimedia, tu-i oferi lecțiile multimedia.
Cum să nu fie necesari bani? Repet încă o dată: nu banii care s-au alocat, dublul banilor care s-au alocat. Să spui că n-ai ce face cu banii e o dovadă de stupiditate. Cum adică nu avem ce face cu banii? Să aplicăm Legea Educației!
Sau să iau un al treilea exemplu:
Programul after-school. În loc să meargă la meditații la diverși profesori, sau să nu meargă pentru că părinții lor nu au bani, nu ar putea să facă after-school? Adică meditații după ce termină ei lecțiile la școală și pentru asta să fie utilizați banii, ca să-i plătesc și pe profesorii care fac ore suplimentare, ca să-i plătesc și pe cei care le aduc un sendviș sau două sendvișuri la pauza de prânz, pentru ca ei după aceea să rămână…. Și atunci s-ar face remedierea din timp a copiilor care au probleme. Nu am discutat nimic despre faptul că ai putea să dai bani și pentru creșterea salariilor profesorilor: nicidecum, am spus că poți să dai bani pentru cercetare, poți să dai bani pentru after-school, poți să dai bani pentru a face o platformă națională de învățare multimedia”, a conchis Miclea.
Legea Educației nr 1/2011 prevede încă de la aprobare că Educația primește minimum 6% din PIB anual. Articolul a fost suspendat prin diverse acte normative în fiecare an. Cel mai recent a fost suspendată aplicarea bugetului de 6% din PIB pentru Educație prin PUG 114/2018, Ordonanță modificată fundamental de actualul Guvern Orban, însă articolul care prevede amânarea până în 2022 a prevederii de 6% din PIB pentru Educație a fost lăsat neatins, notează edupedu.ro
Guvernul Orban a acordat Educației doar 2,7% din PIB din Bugetul 2020, iar Cercetarea e la un minim istoric de 0,12% (angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice). Spre exemplu, anul trecut Cercetarea primise o alocare de 0,18% din PIB, iar acum aceste cheltuieli sunt de 1,4 miliarde lei, adică 0,12% din PIB.
Cheltuiala guvernamentală pentru Educație în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, iar procentul din 2017 cheltuit de Guvern pentru acest domeniu a fost cel mai mic din perioada 1995-2017, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2017, procentul din PIB cheltuit pentru Educație a fost de 2,8, cu 1,8 puncte mai puțin decât media Uniunii Europene.
Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.