Seppo Maula a fost primarul localitatii finlandeze Kittilä intre 1994 si 2010 – perioada in care s-a deschis o mina de suprafata care a extras, cu aceeasi metoda propusa si pentru Rosia Montana, unul din cele mai mari zacaminte de aur din Europa.
Martor al tuturor etapelor inceperii mineritului, el a povestit intr-un interviu pentru Romania TV cum mina a readus speranta unui viitor economic solid, cu locuri de munca, investitii in turism si tineri care raman acasa.
„Suntem oameni ai nordului, hotarati, care isi cunosc interesul si nu pot fi dusi cu vorba. Traim in nordul Cercului Polar si cunoastem valoarea vietii”, spune Seppo Maula, care considera ca oamenii au fost convinsi de argumentele serioase si documentate aduse de investitori. „Autoritatile nationale si compania Agnico-Eagle Mines Limited au venit, au explicat si au explicat si iar au explicat. Si am intrebat si ni s-a raspuns. Am discutat, am discutat si am discutat iarasi. Au fost vreo 20 de intalniri intre locuitori si oficiali din 2007 si pana in 2009, cand a fost deschisa mina”, explica fostul edil.
Conform acestuia, inainte de inceperea operatiunilor miniere Kittila era o zona cu somaj de pana la 30%, in care tinerii mergeau sa isi caute de lucru pana in Helsinki, oras aflat la 900 de kilometri spre sud. Prin comparatie, la Rosia Montana peste 70% din locuitori nu au locuri de munca stabile, iar oportunitatile de a-si gasi un alt loc de munca in actualul context economic romanesc sunt mult mai reduse.
La patru ani de la deschiderea minei, peste 500 de oameni din Kittila lucreaza la extractia aurului, iar statiunea de schi Levi din apropiere si-a marit capacitatea de cazare de la 7.000 la 24.000 de locuri. Au crescut si locurile de munca din turism pana la 1.300 in prezent, odata cu dezvoltarea turismului prin investitii care au venit si din sectorul minier.
„Putem spune ca avem acum doua mine de aur – cea care scoate metalul pretios si statiunea – cele doua se dezvolta mana in mana. Putem spune ca mina de aur sustine si mina turistica”, spune Maula.
Intrebat daca cianura nu a fost o „sperietoare” pentru finlandezi, asa cum este ea prezentata in Romania, Seppo Maula spune ca tocmai tehnologia moderna i-a facut pe locuitorii regiuni sa fie increzatori in siguranta minei.
„Avem un lac de 50 de hectare, dar acolo cresc pesti acum. Regiunea este populata de mari turme de reni, iar crescatorii au avut un cuvant greu de spus, pentru ca traseele sezoniere ale turmelor lor treceau prin zona miniera si trebuiau sa o ocoleasca. Atat ei, cat si detinatorii de terenuri sau de locuinte de vacanta au primit despagubiri”, spune fostul primar.
Primele discutii intre investitori si municipalitate au inceput demult: primul depozit de aur a fost descoperit in 1986, iar in anii ’90 s-au terminat forajele si explorarea. Nicio intrebare pusa de atunci pana azi nu a ramas fara un raspuns convingator, iar oamenii au avut incredere in investitor.
Dialogul deschis si increderea reciproca au fost ingredientele prin care o mica localitate afectata de somaj si aflata dincolo de Cercul Polar a reusit sa revina la viata printr-un proiect economic curajos, care a folosit tehnologie moderna si a garantat siguranta oamenilor si a mediului. Ramane de vazut daca romanii vor da dovada de aceeasi intelepciune in a-si folosi propriile resurse naturale pentru a pune bazele prosperitatii intr-o regiune frumoasa, dar saraca, ai carei oameni au nevoie disperata de locuri de munca.
Foto: romaniatv.net
