După ce în urmă cu câteva zile a postat informații despre modul haotic în care se lucrează la Spitalul Municipal Câmpia Turzii, medicul Lehel Csergo vine cu noi dezvăluiri ca urmare a formării unei comisii pentru verificarea celor afirmate de el.
Redăm mai jos postarea de pe Facebook a medicului:
„După ce am postat pe Facebook despre situația pacienților Covid, la nivelul Spitalului a fost înființată o comisie pentru verificarea celor afirmate de mine. Din comisie au făcut parte 5 angajați ai spitalului: un medic de familie, numit director medical după ce doctorița Nistor a demisionat din această funcție, un chirurg, un ginecolog, responsabila cu infecțiile nosocomiale și șefa biroului de management al calității. Raportul a fost făcut public, fiind publicat în presa locală.
Comisia a constatat că am încălcat prevederile referitoare la secretul profesional și a propus sancționarea mea cu mustrare verbală.
Două aspecte vreau să discut din acest raport.
„S-au analizat pontajele, s-a constatat ca s-a respectat normativul de personal in vigoare – OMS nr.1224/2010 -, personalul nu a fost suprasolicitat”
Ce nu a înțeles comisia, cum nu a înțeles nici managerul („cine nu a îmbrăcat combinezonul de protecție ca să intre pe această secție Covid, nu are cum să înțeleagă cât s-a muncit acolo!”) este faptul că nu poți compara activitatea secției in vremuri normale cu ce se întâmplă acum. În primul rând secția a fost împărțită in 4 zone: camera de gardă, zona tampon pentru pacienți netestați, zona verde cu pacienți nonCovid și zona roșie cu pacienți Covid. În zona tampon în fiecare salon există un singur pacient. In zona verde pacienții sunt distanțați, adică într-un salon cu 4 paturi poți pune numai 2 pacienți. În aceste conditii 27 de pacienți pe 40 de paturi a însemnat o secție ultraplină. Apoi pe fiecare din aceste zone ar trebui să existe personal separat. Nu este normal ca infirmiera după ce a schimbat pampersul la 5 pacienți cu Covid, să treacă pe zona verde și să îngrijească pacienți cu diabet sau AVC.
Dar ce nu s-a înțeles cu adevărat a fost activitatea din zona roșie. Mulți pacienți erau cu stare generală alterată, cu insuficiență respiratorie severă. Erau cazuri de terapie intensivă, nu de medicina interna. Masca CPAP nu se pune pe secții obișnuite, se pune pe ATI. Nu poți lăsa un pacient cu mască CPAP, pus pe monitor de funcții vitale, in grija unei asistente care supraveghează 6-7 saloane. Așa că in acest caz nu este corect sa aplici normativul de personal pentru Medicină Internă, adică o asistentă la 8-12 pacienți. Trebuia aplicat normativul de ATI, cu o asistentă la 2-4 pacienți. Oricum, prima măsură logică in situația dată ar fi fost detașarea personalului ATI pe secția Covid, pentru îngrijirea bolnavilor în stare gravă.
Al doilea aspect pe care vreau sa îl discut este unul care lipsește din raport: rolul managerului în gestionarea acestei crize. În ce măsură s-a implicat managerul in rezolvarea situației pacienților Covid? Ce măsuri a luat și dacă aceste măsuri au fost suficiente?
„In F.O. sunt consemnate in scris la pagina evolutie/tratament discutiile telefonice purtate de catre medicul curant cu medicii din spitalele covid in vederea transferului.”
Nu cred că o situație atât de gravă putea fi lăsată in seama medicului curant sau a medicului de gardă. La un număr atât de mare de pacienți discuția trebuia purtată la nivel instituțional, adică de la director la director. Cu Clinica de Boli Infectioase, cu Clinica Pneumologie, cu DSP. S-a cerut desfășurătorul convorbirilor telefonice purtate de către medicii interniști. Era normal să se ceară și desfășurătorul convorbirilor purtate de către manager.
Credința mea este că într-o situație de criză locul conducătorului este in prima linie. Nu mă văd lucrând intr-o instituție in care acest lucru nu se întâmplă!
Asta a fost povestea mea, asta a fost implicarea mea in limitarea efectelor negative ale pandemiei la nivel municipiul Câmpia Turzii. A fost bine, a fost suficient? Să mă judece în primul rând cei cu care am lucrat.”