Cercetătorii clujeni au tras în ultimele luni semnale de alarmă în ceea ce privește impactul negativ pe care îl are gazul radon asupra organismului. Au ajuns la concluzia că radiațiile de radon sunt a doua cauză a cancerului bronhopulmonar. Medicii însă le dau peste cap statisticile.
Medicii specializați în problemele plămânilor spun că, într-adevăr radonul, alături de alte substanțe radioactive pot cauza cancer bronho-pulmonar, însă nu se poate face o statistică exactă dacă într-adevăr este a doua cauză după fumat.
“Poate să fie un pericol. Etiopatogenia cancerului în general și a celui pulmonar nu se cunoaște. Dar sunt incrimați o serie de factori. Este fumul de țigară în primul rând și apoi alte substanțe radioactive sau nu. Printre ele este și acest radon. Radonul este un gaz care rezultă din dezintegrarea uraniului. Persoanele care sunt expuse la așa ceva pot dezvolta cancer bronho-pulmonar. Dacă se adaugă fumul de țigară plus acest radon, riscul este și mai mare. De unde știm noi unde a fost el acum nu știu câți ani ca să fie expus la acest gaz radioactiv. Nu se poate face o statistică. Nici fumul de țigară nu este 100% incriminat în cazul apariției cancerului bronho-pulmonar. Și de asemenea există și o predispoziție genetică, susceptibilitate pentru unul sau mai mulți factori. Nu toți minerii, de exemplu, care au lucrat într-o mină de uraniu dezvoltă neapărat cancer bronho-pulmonar. Trebuie să existe o predispoziție”, explică Monica Pop, șeful Secției Pneumologie II din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello Cluj.
Concentrația de radon trebuie să fie una mare, iar oamenii trebuie să fie expuși o perioadă mai mare de timp pentru a dezvolta probleme la nivelul plămânilor.
„Concentrația trebuie să fie mare. Sunt anumite zone unde concentrația de radiație este mult mai mare. De exemplu, zona aceea din Băița din județul Bihor există minereu de Uraniu. Din anii ‘50 până în ‘60 și ceva era o mină de uraniu. Și acea populație era expusă la radiațiile de radon comparativ cu alții. Dar nu se poate ști exact cât trebuie să fie zona și cât radon se găsește în zona respectivă. Rocile din care s-au construit case în zona respectivă, se vine cu contorul Gheizer-Muller, este un aparat care măsoară nivelul de radiații. Mergeau în casele oamenilor și sărea acul fiindcă era atât de mare nivelul de radiație. Există o limită superioară”, adaugă Monica Pop.
Cercetătorii clujeni au lansat în urmă cu un an de zile un proiect care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon în cadrul UBB. La începutul acestui an a fost inaugurat laboratorul de încercări. Prin acest proiect vor fi efectuate şi măsurători gratuite de radon, cu ajutorul unor detectoare care vor fi plasate în circa o mie de case din Cluj. Măsurătorile experţilor de la UBB au scos la iveală concentraţii mari de radon în case din localităţile Aruncuța, Cojocna, Coruş, Câmpia Turzii și Turda.
În concluzie, cu toate că pericolul dezvoltării cancerului bronho-pulmonar în cazul expunerii îndelungate la radiațiile radonului este unul real, nu se poate stabili cu exactitate câți clujeni care locuiesc în casele unde există concentrații mari de radon au dezvoltat probleme din această cauză.