Portalul CluJust.ro a publicat o ampla si foarte bine documentata ancheta, care arata cum a fost distrus proiectul drumului turistic Rachitele – Ic Ponor de catre firma fostului consilier local PDL Turda, MBS Group, ancheta pe care o redam integral.
O expertiză tehnică efectuată la începutul acestui an arată că MBS Group, firma lui Gabriel Silagy, suspect în dosarul ”Uioreanu II”, a folosit materiale inferioare față de cele prevăzute în proiectul tehnic, care ”nu vor rezista în timp la acţiunile mediului înconjurător, neavând clasa minimă de rezistenţă”.
Interesant este că patronul MBS Group, fostul consilier local PDL din Turda Gabriel Silagy este suspect în dosarul rămas în anchetă la DNA Cluj pentru că i-ar fi dat, prin intermediari, președintelui Consiliului Județean Cluj, liberalul Horea Uioreanu, peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013. Numai că în februarie 2014, Consiliul Județean Cluj, prin Horea Uioreanu, a depus o plângere penală la DNA Cluj împotriva firmei MBS Group pe motiv că și-a bătut joc de lucrările la drumul turistic Răchițele – Ic Ponor, finanțate în proporție de 86,5 % din fonduri europene. Surse din CJ Cluj spun că s-a trimsi sesizarea la DNA deoarece faptele s-ar încadra la fraudarea fondurilor europene, care este de competența procurorilor anticorupție.
Bătaia de joc reiese dintr-o experzită tehnică independentă, comandată de CJ Cluj în 27 noimebrie 2013 și realizată la începutul acestui an de o firmă din Iași. Expertiza a fost atașată plângerii penale. Expertiza a fost comandată pe fondul disputei cu MBS Group, care a cerut rezilierea contractului.
”Având în vedere faptul că lucrările de execuţie în cadrul proiectului nu au fost recepţionate, s-a apreciat că pentru recepţia cantitativă şi calitativă a acestora se impune efectuarea unei expertize tehnice de specialitate”, au precizat reprezentanții CJ Cluj. În 16 decembrie 2013 s-a încheiat contractul de servicii de expertiza tehnică nr. 83/23355 cu S.C. PROEXROM S.R.L. Iaşi.
În data de 06 ianuarie 2014 prestatorul a depus Expertiza tehnică nr. 947/20.12.2013 privind Contractul de lucrări/Acordul contractual nr.25/2009.
În cadrul concluziilor prezentate de către expertul tehnic, au fost semnalate o serie de nereguli în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a prevederilor Acordului contractual, respectiv:
- nerespectarea de către executant a Proiectului tehnic revizuit;
- nerespectarea claselor de betoane la lucrările efectuate cu excepţia elementelor prefabricate;
- degradări ale lucrărilor executate, recepţionate şi decontate ca umare a neluării de către executant a măsurilor de conservare necesare.
Pentru că drumul este finanțat din bani europeni, CJ Cluj a sesizat Ministerul Dezvoltării și Departamentul de Luptă Antifraudă.
”În acest context, în conformitate cu prevederile Contractului de finanţare nr. 7/08.08.2008, aşa cum a fost modificat prin actele adiţionale nr. 1-6, precum şi cu prevederile art. 29 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare, subscrisul a sesizat la data de 14.01.2014, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (n.n. care are calitatea de finanţator), cu privire la suspiciunea de neregulă intervenită în cadrul Acordului contractual nr. 25/2009, încheiat între subscrisul şi Asociere. Această sesizare a fost transmisă Departamentului Pentru Luptă Antifraudă (DLAF), care la rândul său ne-a solicitat o serie de documente în vederea efectuării unor verificări preliminare, în conformitate cu prevederile art. 21 lit.e) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Departamentului pentru luptă antifraudă – DLAF aprobat prin H.G. nr. 738/2011.”, se arată în plângerea penală.
Având în vedere cele de mai sus CJ Cluj a aprobat solicitarea PROEXROM de prelungire a termenului de recepţie a expertizei, în vederea completării acesteia, ţinând cont de documentele puse ulterior la dispoziţia acesteia.
La data de 3 februarie 2014 a fost depusă la sediul Consiliului Județean Expertiza tehnică – Revizia 1, întocmită de către SC PROEXROM SRL. prin experţi tehnici atestaţi MDRT ( Prof. dr. ing. Boţu Nicolae- exigenţa Af, prof. dr. ing. Boboc Vasile şi conf. dr. ing. Gosav Ionel).
În urma verificării efectuate de către experţi au fost constatate următoarele:
”Cu privire la clasele de beton, rezistenţele medii obţinute se încadrează în clasele de beton proiectate doar pentru elementele de beton prefabricate (beton de clasă C25/30) şi tipurile de lucrări executate conform Proiectului tehnic realizat în anul 2007. Lucrările executate după revizuirea Proiectului tehnic din anul 2011 şi adoptarea H.C.J. nr. 105/12.04.2011 au rezistenţe mai mici decât cele proiectate.
În opinia experţilor betonul din lucrările respective nu va rezista în timp la acţiunile mediului înconjurător, neavând clasa minimă de rezistenţă prevăzută pentru respectarea claselor de expunere, unele zone ale şanţurilor şi rigolelor din beton fiind chiar deteriorate din aceste motive.
Ţinând seama de rezultatele obţinute în urma investigaţiilor efectuate, experţii recomandă aducerea elementelor din beton la clasele de expunere specificate prin Proiectul tehnic revizuit şi H.C.J. nr. 105/12.04.2011, respectiv:
- pentru şanţurile pereate şi rigolele din beton, la care clasa betonului este cu mult mai mică decât cea proiectată şi acţiunea mediului înconjurător este agresivă , se recomandă demolarea şi refacerea acestora;
- pentru elementele de consolidare din beton turnat monolit, în vederea îndeplinirii condiţiilor de rezistenţă la acţiunea mediului înconjurător, recomandă fie aplicarea unui strat protector impermeabil cu grosime de 4 mm. pe surafaţa betonului ( în două variante), fie demolarea şi refacerea elementelor din beton conform Proiectului tehnic revizuit şi H.C.J. nr. 105/12.04.2011.
Experții din Iași au prezentat și soluții de remediere, ce ar costa aproape 2,9 milioane lei.
”Experţii prezintă un cost estimativ a soluţiilor de remediere pentru elementele executate în mod necorespunzător, respectiv pentru soluţia de remediere recomandată, costul estimativ ale acesteia se ridică la suma de 1.338.033,95 lei, iar costul estimativ al refacerii lucrărilor de scurgere a apelor este de 1.533.976 lei ( în total 2.872.009,95 lei)”
În plânegrea penală se arată că ”se poate concluziona faptul că există numeroase neconformităţi între lucrările efectuate, lucrările proiectate şi lucrările decontate.
Astfel având în vedere concluziile expertizei, apreciem că prin faptele săvârşite s-a produs un prejudiciu major atât bugetului UE, bugetului de stat, cât şi bugetului subscrisului, prin :
- inducerea în eroare prin punerea în operă a unor materiale de calitate inferioara fata de cele prevăzute în Proiectul tehnic revizuit si licitat, materiale decontate respectiv, rambursate la valori superioare fata de cele puse in opera.
- nerespectarea proiectului tehnic revizuit, asa cum rezulta, in detaliu, din anexa 1 privind centralizatorul inventarierii lucrarilor executate.
Consiliul Județean a încercat să obțintă suma de peste 3,2 milioane lei din contul de depozit de garanței de bună execuție, fără succes însă din cauză că MBS a intrat în insolvență.
”Prin adresa înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 451/28.01.2014, s-a solicitat Băncii Transilvania – Sucursala Cluj, în conformitate cu prevederile art. 2 din contractul de depozit de garanţii de bună execuţie încheiat la data de 02.07.2009 între S.C MBS GROUP S.R.L. şi Banca Transilvania S.A., şi ale art. 91 din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, eliberarea sumei de 3.211.321,38 lei din contul de depozit de garantie de buna executie constituit in favoarea beneficiarului UAT Judetul Cluj, si respectiv transferarea acestei sume, în contul institutiei noastre”, se arată în plângerea penală.
Numai că MBS a intrat în insolvență și are ca administrator judiciar Phoenix Omega IPURL, deținută de liberalul Daniel Păcurariu, șeful ITM Cluj.
”Prin adresa nr. 315/03.02.2014 înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 451/05.02.2014, Banca Transilvania – Sucursala Cluj ne aduce la cunoştinţă faptul că S.C. MBS Group S.R.L. este societate aflată în insolvenţă, iar potrivit hotărârii Tribunalului Specializat din data de 06.12.2013, în Dosar nr. 1557/1285/2013, Phoenix Omega IPURL a fost desemnat administrator judiciar al S.C. MBS GROUP S.R.L.”, au precizat reprezentanții CJ Cluj.
Prin urmare CJ Cluj a depus plângere penală la DNA împotriva :
- S.C. MBS GROUP S.R.L., cu sediul în Turda, jud. Cluj, str. Lotus nr. 12, ap.5, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J12/670/2003, cod fiscal RO15291641, având cont nr. RO 83 BRMA 0130 0139 2700 0000, deschis la Banca Românească, sucursala Cluj – Napoca, reprezentată prin dl. Silagyi Gabriel, director general, în calitate de asociat – lider de asociere,
- S.C. ALFA ROM S.R.L., cu sediul în Satu Mare, str. Magnoliei, nr. 56, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J 30/368/1991, cod fiscal : RO 640174 , reprezentată prin D-l.Sechel Ioan – administrator, în calitate de asociat – partener,
- NEMZETKOZI BETONUT Korlatolt Felelossegu Tarsasag., cu sediul în Ungaria 1133 Budapesta, str. Pannonia, nr. 59-61, înregistrată cu nr. 01-09-907826, reprezentată legal prin lichidator judiciar Kerszi Zrt, cu sediul în 1143 Budapest, str. Besnyoi, nr. 13, prin dl. Mihaly Jozsef – lichidator, prin împuternicit dl. Szekely Andras, angajat al societăţii în funcţia de inginer, posesor al C.I seria KX nr. 307233 eliberată de Municipiul Cluj-Napoca la data de 24.10.2003, conform Împuternicirii nr. 2803/31.07.2012, în calitate de asociat – partener,
- precum şi a tuturor persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea unor fapte care întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni in legatura cu aspectele sesizate, prevăzute şi pedepsite de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte acte normative;
De asemenea, s-a ceut instituirea măsurilor asiguratorii (prevăzute de art. 249 şi urm. din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare) asupra bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor vinovate, în vederea reparării pagubei produse bugetului instituţiei noastre, inclusiv asupra sumei de 3.211.321,38 lei şi a dobânzii aferente acesteia, reprezentând garanţia de bună execuţie constituită din reţineri succesive, într-un cont deschis la Banca Transilvania S.A., la dispoziţia noastră, conform Contractului de depozit de garantii de buna executie incheiat la data de 02.07.2009, încheiat intre S.C. MBS GROUP S.R.L. Turda şi Banca Transilvania S.A.
CJ Cluj s-a constituit parte civilă: ”Având în vedere paguba pricinuită prin faptele săvârşite, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, înţelegem să ne constituim ca parte civilă, urmând ca întinderea pretenţiilor să le formulăm ulterior, la data formulării prezentei neavând toate datele necesare pentru cuantificarea prejudiciului produs, existând şi riscul ca cheltuielile ocazionate cu lucrarile efectuate pana in prezent să fie declarate neeligibile, şi să fie suportate integral de la bugetul Judeţului Cluj”
ISTORICUL CONTRACTULUI
Contractul are ca obiect„Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor” (cod SMIS 1114), în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 2.1., finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (contribuţie UE :43.058.138,74 lei, reprezentând 86,50 %), de la bugetul de stat ( 5.724.492,44 lei, reprezentând 11,50%) şi de la bugetul local (995,563,90 lei, reprezentând 2%).
În urma derulării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică de execuţie de lucrări, Judeţul Cluj, în calitate de beneficiar, a încheiat Acordul Contractual nr. 25/01.07.2009 cu Asocierea dintre S.C. MBS GROUP S.R.L., S.C. ALFA ROM S.RL. şi NEMZETKOZI BETONUT Kft., obiectul acestuia constând în Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor, amplasamentul lucrării fiind : DJ 108C km. 61+830 ÷ km. 78+400 şi DJ 763 km. 35+130 ÷ km. 39+060.
Acordul contractual a suferit mai multe modificări, inclusiv cu privire la durata de execuţie a lucrărilor care iniţial a fost de 18 luni, fiind încheiat, astfel, un număr de 5 acte adiţionale.
Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 105 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Cluj nr. 179/2007 privind aprobarea Proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie pentru proiectul „Modernizarea infrastructurii de acces în Zona Turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor” şi a Hotărârii Consiliului Judeţean Cluj nr. 225/2007 privind aprobarea cofinanţării proiectului “Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor”, a fost aprobat Proiectul tehnic revizuit.
Motivele care au determinat necesitatea revizuirii proiectului tehnic au constat in urmatoarele:
- diferente semnificative intre starea actuala a drumului si cea avuta in vedere la realizarea documentatiilor tehnice aprobate si licitate;
- modificarea impusa de schimbarea Normativelor clasa de beton;
- amenajari noi , executate la initiativa RAADPP la nivelul anului 2008, lucrari care necesitau fie demolare, fie prezentau elemente care se puteau refolosi;
- problema Podurilor, respectiv schimbarea solutiei tehnice de reabilitare a podurilor cu cea de edificare a unor poduri noi.
In urma aprobarii revizuirii Proiectului tehnic, a fost demarata o procedura de atribuire privind lucrarile noi, aferente obiectivului, procedura care a fost finalizata prin incheierea actului aditional nr. 4 din 12.08.2011, act aprobat prin H.C.J. nr. 223/24.08.2011.
Prin Actul adiţional nr. 5/2012 înregistrat la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 10816/10.08.2012, pe lângă alte modificări ale Acordului contractual, a fost modificată şi durata de execuţie a lucrărilor, aceasta fiind prelungită cu 217 zile, începând cu data de 13.08.2012, finalizarea integrală neputând depăşi data de 17.03.2013.
Conform aceluiaşi act adiţional părţile au convenit ca durata de execuţie să poată fi prelungită în cazul în care durata de execuţie a podurilor depăşeşte termenul de finalizare de 31.01.2013.
În această ordine de idei, Consiliul Judeţean Cluj a aprobat, prin Hotărârea nr. 110/29.04.2013, încheierea Actului adiţional nr. 6 la Acordul contractual nr. 25/01. 07.2009, încheiat între Judeţul Cluj si Asocierea MBS GROUP, ALFA ROM S.R.L. şi Nemzetkozi Betonut Kft, pentru realizarea proiectului – „Modernizarea infrastructurii de acces în Zona Turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor”.
Potrivit acestui act adiţional, anexă la hotărârea mai sus menţionată, s-a modificat durata de execuţie a lucrărilor, în sensul că aceasta a fost prelungită până la data punerii în funcţiune a celor 9 poduri, la care se adăuga un termen de 30 de zile calculate de la această dată.
Prin adresa înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 8446/07.05.2013, S.C. MBS GROUP S.R.L., în calitate de lider al asocierii MBS GROUP, ALFA ROM S.R.L. şi Nemzetkozi Betonut Kft, prin Societatea civilă de avocaţi Bejenaru & Partners, a comunicat scriptul intitulat : „Înştiinţarea de reziliere a contractului din culpa exclusivă a beneficiarului”, prin care a solicitat :
1) „restituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 3.293.909,76 lei”;
2) „achitarea celorlalte sume datorate conform art. 16.4 ce vor fi cuantificate în următoarele 14 zile calendaristice după inventarierea lucrărilor executate”.
În justificarea acestor sume au fost invocate:
- costurile de executare a Scrisorii garanţiei bancare şi prejudiciul aferent;
- costuri aferente execuţiei discontinue a lucrărilor datorate proiectului iniţial neconform, precum şi a lipsei luării cu celeritate a unor decizii din partea beneficiarului (demobilizări/mobilizări repetate ale întregului şantier);
- costuri aferente menţinerii în funcţiune a părţii de deservire /conservare şantier peste termenul ofertat pentru finalizarea lucrărilor din oferta iniţială;
- costuri privind diferenţele de preţ ale principalelor materiale şi combustibili în perioada februarie 2011-noiembrie 2012, perioadă care excede termenului de execuţie ofertat şi care a fost prelungită în mod repetat din culpa exclusivă a beneficiarului;
- costuri de proiectare suplimentare, aferente drepturilor de proprietate intelectuală ale societăţii;
- prejudicii morale şi reputaţionale datorită poziţiei publice neconforme cu realitatea din partea reprezentanţilor beneficiarului;
- alte prejudicii cauzate ca urmare a reacţiei culpabile la aspectele tehnice invocate pe parcursul derulării contractului.
De asemenea s-a considerat că se impune şi clarificarea unor aspecte privind:
- inventarierea lucrărilor la zi şi întocmirea ultimei situaţii de lucrări;
- modul de utilizare de către CJ Cluj a elementelor de proiectare aflate în proprietatea intelectuală a societăţii.
Prin adresa din data de 29.05.2013 înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 10124/30.05.2013, S.C. MBS GROUP S.R.L., în calitate de lider al asocierii MBS GROUP, ALFA ROM S.R.L. şi Nemzetkozi Betonut Kft, prin intermediul Societăţii civile de avocaţi Bejenaru & Partners, a comunicat actul intitulat: „Înştiinţarea privind sumele datorate”, raportat la prev art. 16.4 – Plata după rezilierea de către Antreprenor, şi solicită la CJ:
a) restituirea către Antreprenor a Garanţiei de bună-execuţie constituite – 3.293.909,76 lei;
b) plata către Antreprenor a valorii pierderilor de profit şi a oricărei pierderi sau pagube suportate de Antreprenor, ca o consecinţă a rezilierii, respectiv:
– costuri executare Scrisoare Garanţie Bancară nr. 627/01.11.2011:
♦ 1.606.113,08 lei – cheltuieli efectuate în anul 2012 pentru proiectul aflat în derulare;
♦ 25.000,00 lei – costuri aferente executării Scrisorii de Garanţie Bancare de către CEC Bank;
♦ 45.000,00 lei – costuri aferente obţinerii de lichidităţi în vederea acoperirii creditului rezultat din executarea abuzivă a Scrisorii de Garanţie Bancară;
– costuri aferente execuţiei discontinue a lucrărilor datorită proiectului iniţial neconform, precum şi a lipsei luării cu celeritate a deciziilor din partea beneficiarului (demobilizări/mobilizări repetate ale întregului şantier ) precum şi costuri aferente menţinerii în funcţiune a părţii de deservire /conservare şantier peste termenul ofertat pentru finalizarea lucrărilor din oferta iniţială:
♦ 1.072.750,00 lei – costuri aferente lunilor iulie 2011 şi august 2012, în care nu au desfăşurat activitate datorită neaprobării de către Consiliul Judeţean Cluj, a actelor adiţionale;
♦ 1.559.200,00 lei – costuri aferente lunilor în care mobilizarea şantierului a fost făcută, însă inexistenţa proiectului revizuit a dus la producţie scăzută, efectuîndu-se „doar lucrări cuprinse în proiectul iniţial”, fără continuitate şi eficienţă;
– costuri pentru diferenţele de preţ ale principalelor materiale şi combustibili în perioada februarie 2011-martie 2013, perioadă care excede termenului de execuţie ofertat şi care a fost prelungită în mod repetat din culpa exclusivă a beneficiarului:
♦ 2.034.526,36 lei – costuri neprevăzute datorită prelungirii termenului de execuţie din culpa beneficiarului;
♦ 58.203,31 lei – profit nerealizat;
– costuri de proiectare suplimentară, aferente drepturilor de proprietate
intelectuală ale societăţii:
♦ 440.781,03 lei – costuri proiectare;
– costuri finanţare pentru suma de 2.339.104,00 lei, reprezentând 70% din Garanţia de Bună Execuţie contractuală pentru februarie 2011 – martie 2013:
♦ 561.385,00 lei – costuri finanţare;
– prejudicii reputaţionale datorate poziţiei publice neconforme cu realitatea din partea reprezentanţilor beneficiarului:
♦ 500.000,00 lei – prejudicii.
Între timp s-au mai purtat negocieri între reprezentanții firmei și cei ai Consiliului Județean, dar nu s-a ajuns la o concluzie. Reprezentanții CJ Cluj vor efectua o vizită pe șantierul drumului Răchițele- Ic Ponor.