România a avut în ultimii ani promoții record de studenți la Medicină și de rezidenți, cu cifre ce au propulsat-o pe prima poziție în clasamentul european al absolvenților raportați la populație.
- Însă, din totalurile anuale de tineri medici care și-au încheiat rezidențiatul, un sfert se angajează în România, iar restul, de 75%, pleacă să muncească în străinătate. Astfel, deși suntem campioni la producția de medici, în țară există un „deficit special” ce afectează funcționarea spitalelor din mai multe județe.
Din miile de studenți care trec de admiterea la medicină, finalizează studiile cu diplomă de licență între 4.000 și puțin peste 5.000, în fiecare an de după 2016. Un număr ce reprezintă cu o rată medie mult peste cea a Uniunii Europene.
La rezidențiat, numărul locurilor și posturilor scoase la concurs s-a situat în marje similare, chiar dacă anunțurile de participare arată o concurență de două – trei persoane. Este vorba de absolvenți din anii precedenți și de medici care intră la a doua specialitate.
În spitale ajung, din cei care finalizează rezidențiatul, doar puțin peste 1.000 de medici. Ceilalți aproximativ 3.000 pleacă în străinătate, iar unii se îndreaptă spre ocupații adiacente (companii pharma etc.).
Sănătatea recuperează la numărul de medici, dar „deficitele” sunt generate de atracția pentru cariera într-un centru universitar
Soluția pentru a menține acești profesioniști în țară este să îmbunătățim infrastructura și să creăm condiții atractive pentru medici în orașele mici, unde este criză acută de personal medical.
Altfel, vom rămâne la acest deficit special, creat prin dezechilibrele de distribuire a forței de muncă din domeniu. Prea puțini medici tineri acceptă să lucreze într-un municipiu precum Giurgiu sau Călărași, unde spitalele județene nu reușesc să atragă specialiști în numeroase segmente: chirurgie, cardiologie etc.
Pentru a redresa această distribuire și a crește accesibilitatea la servicii medicale de calitate în orașele medii și mici, este nevoie de foarte mult timp, pentru că este vorba despre evoluția societății, a României. În fond, medicul nu este singur, are o familie, îi trebuie și o școală bună pentru copil și are multe alte necesități.
Odată cu creșterea numărului de locuri oferite la rezidențiat, media medicilor raportată la populație a urcat la aproximativ 346 de medici la 100.000 de locuitori, în prezent.
S-a redus astfel, simțitor, distanța față de media europeană (de 400 la 100.000 locuitori). Cu toate acestea, deficitul se situa în pandemie la aproape 2.000 de medici în spitalele din subordinea Ministerului Sănătății, plus cei aproape 4.000 de medici de familie care lipsesc de ani buni din localitățile mici.
Ce rol pot juca spitalele regionale în această situație?
În pofida nevoii de a transfera servicii medicale de calitate în localități, România va construi, după mulți ani de amânări, spitalele regionale, care vor concentra toată elita centrelor universitare.
Acestea nu ar trebui să ducă la un plus de medici în aceste mari spitale, pentru că numărul de paturi de spital se va păstra, ceea ce înseamnă că vor dispărea unele dintre spitalele existente în vecinătatea viitoarelor spitale de nivel occidental.
Asta când OSĂ le vedem cu ochii noștri. Că, din 2007 până acum, s-au văzut doar vorbe, nu și fapte.
Sursa: cursdeguvernare.ro