Actualul Guvern vrea limitarea plăților în numerar, pentru a stârpi, zic guvernanții, evaziunea fiscală care le-a scăpat de sub control. Oamenilor nu le convine, comercianții sunt și ei foarte nemulțumiți. Dincolo de nemulțumiri, pe cifre, vedem că intențiile Guvernului USL2.0 vin în cel mai prost moment. Numărul ATM-urilor la suta de mii de adulți scade, numărul sucursalelor bancare scade, iar măsura preconizată de PSD vine să mascheze incapacitatea de a reduce evaziunea fiscală. Și cea mai mare evaziune fiscală o face statul. Așa că, mai ușor cu cardul pe scări! Poate reduce guvernarea evaziunea pe care o fac politicienii cu portbagajul.
Măsura nu este singura din pachetul fiscal pregătit de Guvern care nu are în spate niciun calcul sau vreun solid argument economic, ci pare creionată de un economist rupt de realitate care a citit multă teorie dar n-a avut nici măcar o zi de experiență practică în comerțul privat. Păi ce altceva sunt toți politrucii din Ministerul de Finanțe angajați pepile, cunoștințe și relații? Iar despre impostura politicienilor care ne ”guvernează” de peste trei decenii ne răcim gura de pomană.
Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a vorbit de exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar.
”Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu. „Astea sunt bau bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote, a mai spus guvernatorul BNR
Da, prin plățile cash se poate face evaziune fiscală. Dar nu e vina cetățenilor că ANAF nu e digitalizat…, că a spart banii de digitalizare de la Banca Mondială pe sucuri și fursecuri – milioane de euro…
Nici comercianții nu adoră în totalitate plățile cu cardul, mai ales la cumpărături de valori mici. La una dintre puținele magazine alimentare din Centrul Vechi am fost întrebat în mod repetat dacă nu am 8-12 lei (valoarea bonului) prin buzunare, ca să nu mai fie nevoită casiera să-mi pornească POS-ul și să-mi tasteze suma pe care urma să o achit. Și nu, nu aveam cash în buzunare.
În unele zone din țară bancomatele lipsesc, iar magazinele nu au instalate POS-uri, așa încât dacă nu ai cash la tine, ești pierdut.
Dar asemenea cazuri nu se petrec din vina mea. Digitalizarea ANAF ar fi rezolvat în bună măsură astfel de situații, însă răspunsul ține tot de voința politică de la cel mai înalt nivel.
Numărul de agenții bancare a scăzut în ultimii ani. Aproape că s-a înjumătățit. La orașe mai e cum e, dar în mediul rural sau pe Litoral e jale. Sunt orașe care au rămas fără unități bancare și abia cu presiuni politice s-a reușit re-deschiderea unor bănci care închiseseră ultima unitate și au plecat din cauza costurilor ridicate.
Sursa datelor: FMI
Iar la numărul agențiilor care revin la suta de mii de adulți, lucrurile arată la fel de rău. Dacă vă uitați pe cele mai recente statistici ale FMI – e o hartă interactivă- o sa vedeți că România stă mai prost decât țările din jur
Iar la numărul de bancomate la suta de mii de adulți suntem într-o situație în care niciun specialist nu ar recomanda reducerea plăților în numerar. Când proprietarul unui magazin de țară care încasează cash se duce să-și facă cumpărăturile la Metro, unde să-și încarce pe card banii?
Mai jos, situația bancomatelor/suta de mii de adulți în cateva țări din lume:
Ce spune Banca Centrală Europeană despre avantajele numerarului:
- asigură libertate și autonomie. Bancnotele și monedele reprezintă singura formă de bani pe care cetățenii o pot deține fără implicarea unei părți terțe. Nu este necesar accesul la echipamente, internet sau electricitate pentru a plăti cu numerar, ceea ce înseamnă că acesta poate fi utilizat în cazul unei pene de curent sau al pierderii cardului;
- este un mijloc legal de plată. Creditorii, precum magazinele și restaurantele, nu pot refuza numerarul, cu excepția cazului în care convin, în prealabil, cu clienții asupra unui alt mijloc de plată. Pentru mai multe informații, a se vedea recomandarea Comisiei Europene din 22 martie 2010 (2010/191/UE);
- asigură protecția vieții private. Operațiunile cu numerar respectă dreptul nostru fundamental la protecția vieții private, a datelor și a identității în chestiuni financiare;
- are caracter incluziv. Numerarul oferă opțiuni de plată și de economisire persoanelor cu acces limitat sau fără acces la monedă digitală, acesta fiind astfel esențial pentru incluziunea cetățenilor vulnerabili din punct de vedere social, precum categoria vârstnicilor sau cea a persoanelor cu venituri mai scăzute;
- te ajută să ții evidența cheltuielilor. Numerarul îți permite să îți ții cheltuielile sub un control mai atent, de exemplu te împiedică să îți depășești bugetul;
- este rapid. Bancnotele și monedele permit reglarea imediată a unei plăți;
- este sigur. Numerarul s-a dovedit a fi sigur în ceea ce privește criminalitatea cibernetică, frauda și contrafacerea. De asemenea, întrucât reprezintă bani ai băncii centrale, acesta nu presupune riscuri financiare nici pentru inițiatorul plății, nici pentru destinatarul acesteia;
- este un mijloc de tezaurizare. Numerarul este mai mult decât un simplu instrument de plată. Acesta permite cetățenilor să dețină bani în scopul economisirii fără riscul de nerambursare. Este util pentru cadouri și plăți de mică valoare între persoane. De exemplu, părinții pot da copiilor mici sume în numerar pentru cumpărături de mică valoare sau o persoană poate încredința numerar unui prieten sau unei cunoștințe pentru o achiziție în numele său. Numerarul contribuie, de asemenea, la promovarea culturii financiare în rândul copiilor.