20 de marturii coplesitoare, adevarate lectii de rezistenta si demnitate in mijlocul ororii pe care mintea abia reuseste sa o cuprinda se regasesc in cartea „Supravietuitorii”, lansata vineri la Cluj in cadrul librariei Humanitas. Autorii volumului sunt doi jurnalisti clujeni, fotograful Raul Stef si ziarista Anca Stef. Inspirati de un interviul al preotului Matei Boila, ei au inceput un demers impresionant. Au vorbit cu fosti detinuti politici, au intrat in fiecare din sinistrele inchisori prin care au trecut si au aflat „secretul” supravietuirii lor: au fost drepti, in fata propriei constiinte, in primul rand, si a crezului anticomunist.
Ideea publicarii unei carti care sa cuprinda marturii ale fostilor detinuti politic din timpul regimului comunist, la 50 de ani de la decretul de eliberare din 1964, a fost inspirata de un interviu realizat de Anca Stef cu preotul Matei Boila.
“Nepot al lui Iuliu Maniu, preotul Matei Boila ne-a vorbit despre cum regimul comunist a vrut distrugerea sufletului, asa ca am pornit sa ii cautam, mii de kilometri, pe cei multi necunoscuti, care s-au sacrificat, care au rezistat distrugerii sufletului in lupta impotriva regimului comunist”, precizeaza ea.
Cei doi au pornit pe aces drum pe cont propriu. Cateva interviuri au fost publicate pe iest.ro.
“Pe masura ce am cunoscut din ce in ce mai multi supravietuitori, ne-am dorit ca marturiile lor sa fie cunoscute de cat mai multi cititori, mai ales tineri. Am vrut sa aratam ca exista valori, eroi, credinte pe care merita sa le redescoperim, daca nu le cunoastem”, a adaugat Raul Stef.
A fost momentul in care au inceput sa caute surse de finantare, iar propunerea de colaborare cu editura Humanitas a venit la fix.
Cartea Supravietuitorii contine marturiile a 20 de fosti detinuti politic care au fost condamnati pentru lupta impotriva regimului comunist, incepand din 1945.
Interviurile au fost realizate in ultimii doi ani, timp in care cei doi clujeni i-au cautat prin tara, de la Cluj la Husi, la Sibiu, Tirgu Mures, Bucuresti, Brasov. In tot acest timp, au cercetat si cele mai cunoscute dintre inchisorile din timpul detentiei politice, la Aiud, Gherla, Pitesti si Fortul 13 Jilava.
Experientele au fost coplesitoare.
“Fiecare dintre intalnirile avute cu ei a fost impresionanta, mai ales prin increderea, deschiderea cu care au vorbit despre cele mai grele momente din viata lor, despre sacrificiile facute. Sunt marturii pe care nu le-au facut nici propriilor copii, despre ororile din inchisorile comuniste. I-am cunoscut, printre altii, pe Nicolae Purcarea, supravietuitor al experimentului Pitesti, pe Mina Dobzeu, calugarul care, la Jilava, in inchisoare, l-a botezat pe Nicolae Steinhardt la ortodoxie, pe preotul Matei Boila, nepotul lui Iuliu Maniu, care a spus despre anii petrecuti in inchisoare: Nu am niciun regret, dimpotriva. A fost un castig sufletesc enorm. Toti cei pe care i-am cunoscut s-au jertfit constient – nu se poate ca asta sa nu dea roade”, a marturisit Anca Stef.
Marturiile lor sunt impresionante, atat despre ororile, dar si despre bucuriile traite in inchisoare, cat si despre “inchisoarea mai mare, numita Romania, in care s-au intors dupa eliberarea din 1964”.
“Au fost drepti, in fata propriei constiinte, in primul rand, si a crezului anticomunist. Ce replica similara avem noi astazi, fata de marturia lui Grigore Pepene, de exemplu: Eu am facut zece ani, nu am ramas dator la ei cu nimic, sau fata de Octav Bjoza, care, la intrebarea: “Care a fost cea mai mare suferinta pe care v-a provocat-o regimul comunist?”, a raspuns: Cineva trebuia sa plateasca. Mi-e greu sa spun ca a fost o suferinta mai mare decat cea de astazi, cand prin jurul meu misuna toata pleava morala adunata in 45 de ani de comunism, toata mizeria morala a acestui popor, pe care o vad prosperand sub ochii nostri. (…) Vreau sa cred ca eram atat de puternic psihic, moral si fizic, incat as fi fost in stare sa fac toti cei 15 ani pe care ii aveam de facut”, a adaugat jurnalista.
Autorii cartii au aflat in timpul demersului lor ca, potrivit istoricilor, in Romania au existat circa 150.000 de deţinuţi politic, nu au fost cazuri izolate.
„Detenţia nu era o excepţie, ci o regula pentru cei care gandeau şi acţionau altfel decat le cerea puterea”, explica istoricul Alin Muresan (in prefata „Supravietuitorii”, editura Humanitas, 2014).
Interviurile scot la iveala modul in care se supravietuia in inchisorile politice ale Romaniei.
“Se supravietuia prin credinta, prin puterea pe care studentii, taranii, preotii, femeile, au avut-o din convingerea ca sunt drepti, ca trebuie sa respecte ce le dicteaza constiinta. Ai rezistat pentru ca te credeai pe o linie dreapta, iar ei erau niste ticalosi”, spune Inocentiu Glodeanu, care a trecut prin experimentul Pitesti”, a precizat si Raul.
Marturii impresionante sunt si cele in care intervievatii vorbesc despre tehnicile demascarii de la Pitesti, despre regimul de exterminare de la Periprava, despre felul in care erau inmormantati cei care decedau in inchisoare, iar familiile lor primeau instiintare doar la expirarea termenului de detentie:
“La Gherla, era morga, o baraca, cu nisip pe jos; care murea, ii trantea acolo, in pielea goala, umblau şobolanii peste ei. Pana nu ne-au pus obloanele, vedem cimitirul vizavi de puşcarie, vedeam cum ii lua pe morţi, cei de drept comun, şi ii ducea pe patura. Şi sapau groapa şi de multe ori era apa, şi il aruncau pe mort, şi ei fugeau, ca ii stropea apa. in pielea goala, fara coşciug, fara nimic. Asta era tot”, a spus Ioan Rosca, unul dintre supravietuitorii citati in volum.
“La stuf, intr-o dimineata, ne-a incolonat pe toti sa ne duca sa vedem ca unul a vrut sa evadeze si l-au impuscat. Ne ducea in fiecare dimineata, l-au tinut cateva zile, ca sa il vedem noi, cu şobolanii peste el, ii mancasera ochi, nas, acolo l-au tinut”, a mai relatat acesta.
Despre scopul demersului lor Raul Stef spune ca volumul “poate sa ne ajute cel putin in doua demersuri, ambele extreme de personale”.
“In primul rand, ne poate provoca o introspectie in propriul sistem de valori, sa ajungem sa ne gandim ce modele mai apreciem astazi, ce valori, daca mai cunoastem sensul si importanta cuvantului NU, cat mai pretuim elitele, onoarea si loialitatea.
In al doilea rand, ne ajuta sa construim un proces personal al comunismului, proces de care s-a vorbit foarte mult, dar pe care statul roman nu l-a realizat niciodata si probabil nici nu o va face. Istoria orala si astfel de marturii sunt singurele dovezi ale ororilor petrecute in sistemul penitenciar de acum mai bine de 50 de ani. in acest proces, noi am fi judecatorii, iar intalnirile cu personajele din carte sunt martorii, astfel putem sa judecam singuri daca cu adevarat – inainte a fost mai bine – si cu ce pret”, spune el.
Anca propune un alt fel de exercitiu.
„Vrem ca vietile acestor eroi sa fie traite de cititori, fiecare pagina, sa ii priviti in ochi, sa le intelegeti fiecare decizie, fiecare fapta de eroism, fiecare sacrificiu, si sa va raspundeti la intrebarea:”Eu ce as fi facut? As fi rezistat?”. Ca o concluzie, este marturia Galinei Raduleanu, arestata pentru ca si-a exprimat opiniile anticomuniste intr-un jurnal: Ca sa-mi pastrez constiinta, a meritat orice sacrificiu. Eu nu m-am mutilat, sub nicio forma, si as fi preferat sa nu mai fiu deloc decat sa fiu cum voiau ei. si pentru asta a meritat. Nu pentru altceva. Eu nu m-am pornit cu arma in mana sa schimb regimul. Dar nu am acceptat sa-mi pierd personalitatea”.
Volumul “Supravietuitorii” a aparut la Editura Humanitas, este deja in librarii, a fost lansat in cadrul evenimentului “in umbra libertatii. 50 de ani de la eliberarea detinutilor politic”, organizat la Bucuresti de Centrul de Studii in Istorie Contemporana, in 7-9 noiembrie. Vineri, 12 decembrie, a avut loc lansarea de la Cluj.
Cartea a fost lansata si la targul de carte Gaudeamus, sambata, 22 noiembrie, lansare la au participat Gabriel Liiceanu si Horia-Roman Patapievici.
Foto: Raul Stef, Facebook