„Anul acesta, Sărbătorile de Paște au îngreunat situația cetățenilor plătitori de taxe. ANAF, instituția care se supără pe tine dacă nu-i dai banii, s-a lovit anul acesta de următoarea situație – a doua zi de Paște, data de 25 a lunii aprilie, luni, deci liber de la stat. Vineri, 22 aprilie, Vinerea Mare. Joi, 21 aprilie, era prea devreme pentru plată, iar marți, 26 aprilie, deja ai rămas în urmă, teoretic.” – ne scrie un cititor al Ziar de Cluj.
„Pentru cei mai mulți dintre noi, plățile online au devenit o normalitate. Însă, la cum funcționează ghișeele on-line (în funcţie de toanele internetului), e de înțeles, oamenii aleg varianta plăţii la ghişeu mult mai ușor.
Pe platforma ghiseul.ro, înființată de Autoritatea Pentru Digitalizarea României, susținută de Guvernul României, cu un cont înscris (sau nu neapărat, în cazul amenzilor de exemplu) poți plăti taxe și impozite, fără prea multe bătăi de cap și umblat. Pentru a putea efectua plata online, cardul dumneavoastră trebuie să fie înrolat în sistemul 3D Secure și să fie emis de una dintre următoarele bănci (dacă ai card emis de bancă străină, nu ai nicio șansă):
- BCR
- UniCredit Bank
- ING Bank
- Banca Transilvania
- BRD – Groupe Société Générale
- Banca Românească
- Libra Internet Bank
- CEC Bank
- Garanti Bank
- Banca Raiffeisen
- OTP Bank
- AlphaBank
- First Bank
Plata cu cardul bancar online, oricum, e doar pentru persoanele fizice. Pe lângă asta, mai apare o problemă. Băncile, la rândul lor, au avut liber – şi vineri, şi în a doua zi de Paște (adică, luni, 25 aprilie). Ori pentru firme, plata se poate face doar prin variantele: virament bancar, ordin de plată, mandat poștal sau numerar.
Cu toții am fost plecați în mini-vacanță
Pe site-ul celor de la ANAF nu apare nici o informare cum că cetățenii sunt scutiți de la plata taxelor şi impozitelor în ziua de luni, 25 aprilie a.c., doar fiindcă e sărbătoare. Conform calendarului obligațiilor fiscal pe 2022 pentru luna aprilie, se conseamnează următoarele:
Practic, e OK să plătești marți, 26 aprilie, dacă ne luam după calendar (deși nu se menționează negru pe alb acest lucru). Același este și cazul declarațiilor pentru obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pe luna precedentă/trimestrul precedent; al veniturilor sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România; al decontului de taxă pe valoarea adăugată; decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru luna precedentă; declarației privind sumele rezultate din ajustarea/corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată; declarației recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare sau al cererii de restituire a accizelor în cazul vânzărilor la distanţă, pe trimestrul precedent.
Cele mai multe firme apelează la un contabil sau o firmă de contabilitate. Aceștia devin intermediari între persoanele jurdicie și instituție. Contabilii trimit „înștiințarea de plată” către firma personală – cât ai de dat și pentru ce. Apoi, firma plătește într-un cont special al trezoreriei, afișat pe platforma ANAF-ului, în funcție de județul unde este înregistrată, la data de 25 a lunii în curs.
Dacă plata întârzie, cei de la Autoritatea Fiscală încep să te penalizeze, iar după un anumit timp, înștiințează banca de faptul că o cotă parte din tot ce intră în contul personal, se va transfera automat către instituție, până când datoria este achitată.
Autoritățile însă nu stau să apeleze la bunul-simț și să își bată capul cu detalii, postări și avertizări cum că se poate plăti în prima zi lucrătoare, dacă data de 25 cade, ca și anul acesta, în zi de sărbătoare, liberă de la stat.
Dacă lucrezi cu PFI și PFA nu e obligatoriu să ai contabil care să-ți transmită și să-ți reamintească ce și cum, la fel ca și în cazul firmelor, dar vă descurcați!
Și dacă uitați de plata taxelor și impozitelor, sau dacă pur și simplu nu cunoașteți „regula sărbătorilor”, e foarte probabil să vă treziți în poștă cu plicul prin care vi se comunică plata întârziată sau „restabilirea stăpânului contului” (adică ANAF care vă popreşte contul).
Asta dacă se mai trimit. Dacă da, știm cum funcționează poșta pe la noi, în timp… inutil să zicem. Digitalizarea e și ea până la un punct. Cine să tot stea să trimită mail-uri? Dăm print că-i mai ușor.
Oricum, a mai primit cineva, ceva în poștă, de la ANAF, în ultimul timp? Până la urmă, nu stau ei să se joace.
Cunoști regulile, bine. Nu le cunoști, la fel de bine… pentru ei. Un telefon la bancă și au rezolvat problema.
Tu, cetățean obișnuit, și așa încercat de autorități, rămâi cam „dezbrăcat” în fața lor. Data viitoare, poate îți iau și pielea de pe tine, până la urmă a cui e vina că n-ai știut? Doar n-o să pună o informare clară și pe înțelesul tuturor, să o poată vedea oricine.
Iar adevărata pedeapsă de abia după poprire începe. Umblatul și telefoanele „ca să rezolvi” sunt etapele următoare în cursa cu obstacole a redobândirii „proprietăţii” pe propriul cont (al firmei).
Dar, nu-ți fie frică, te învață statul! Pentru data următoare, sigur îți faci temele.”