Curtea Constituțională a respins marți, 6 iunie, excepția ridicată de Bombonica Dragnea privind abuzul în serviciu și a decis că stabilirea unui prag minim peste care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune nu intră în sarcina sa, ci a Parlamentului sau a Guvernului.
Instanța Supremă a decis, pe 28 martie, să sesizeze CCR în privința definiției abuzului în serviciu, la cererea fostei soții a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. Judecătorii Curții au respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate privind abuzul în serviciu, ce viza sintagma „îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu”, ridicată de Bombonica Prodana, arătând și faptul că nu intră în sarcina Curții stabilirea pragului minim.
În timp ce procurorul DNA s-a opus acestei cereri și a arătat că judecătorii Curții Constituționale s-au mai pronunțat în trecut, pe spețe similare, avocații Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curții, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituțională.
Trebuie precizat faptul că Bombonica Prodana a fost trimisă în judecată de DNA în dosarul privind angajările fictive a două membre PSD la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, pentru „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”. În același dosar, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat, marți, că infracțiunea de abuz în serviciu va fi reconfigurată prin stabilirea unui prag valoric. Așadar, majoritatea parlamentară sau Guvernul vor decide cu privire la un prag până la care se poate abuza în serviciu.
Ziar de Cluj i-a contactat astăzi pe parlamentarii clujeni pentru a îi întreba cum comentează decizia Curții Constituționale, pentru a vedea dacă aleșii clujenilor conștientizează faptul că o anumită faptă penală este infracțiune prin însăși natura ei și nu doar prin valoarea prejudiciului provocat, prejudiciul fiind o chestiune secundară, care cuantifică doar gravitatea (financiară) a faptei.
Dacă, uneori, faptele penale nu pot fi cuantificate financiar, asta nu înseamnă că ele trebuie dezincriminate, pentru că legea penală trebuie să sancționeze gravitatea socială a încălcării normei legale și nu valoarea contabilă a pagubei produse. Natura faptei este și trebuie să rămână penală, indiferent că ai furat un ou sau un bou, după cum spune o vorbă din popor.
Majoritatea aleșilor sunt de acord cu decizia Curții Constituționale, unii nu au dorit să o comenteze, doar deputatul PNL Adrian Oros exprimându-se împotriva acestei decizii. Vă redăm mai jos răspunsurile parlamentarilor clujeni, ale celor care au răspuns întrebării adresate de către Ziar de Cluj:
Marius Nicoară, senator PNL: „(Decizia) mi se pare firească, și eu cred că este un atribut al Parlamentului! Ține de legiferare.”
Mihai Goțiu, senator USR: „Încă nu am văzut-o, acum aflu de la dumneavoastră de decizie, că acum am fost din comisie în comisie și întâlniri și chiar nu am apucat să o analizez. Adică, nu pot să spun decât că pare o decizie normală, din ce mi-ați spus la telefon, dar, până nu o citesc, nu îmi dau seama.”
Steluța Cătăniciu, deputat ALDE: „Curtea Constituțională a respins excepția ca inadmisibilă, motivând că nu se poate substitui Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare. Acum Curtea a mai precizat un lucru, pe care l-a precizat și prin decizia anterioară. Practic, ce stabilește acum prin comunicatul Curții, sigur că așteptăm motivarea, să vedem exact care vor fi motivele Curții Constituționale, deci prin această decizie nu face altceva decât să întărească punctul de vedere pe care l-a exprimat prin decizia anterioară, și anume că e nevoie de o definire clară a pragului pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Sigur că prin această decizie mingea a fost aruncată oarecum în curtea Ministerului Justiției, care urmează să vină în Parlament cu un pachet de legi pe care domnul ministru l-a promis, un pachet de modificări la legile penale, la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală. Sigur, un pachet de legi care să fie în concordanță cu deciziile Curții Constituționale!”
Adrian Oros, deputat PNL: „Eu cred că era treaba Curții să facă chestia asta! Nu putem noi pune, ca și Parlament, un prag! Dacă punem un prag acum, e clar că pragul o să-l facă domnul Dragnea, de fapt. Cu mâna domnului Grindeanu. Punem lupul pază la oi. Dacă Guvernul o să-l facă, de fapt va fi făcut de domnul Dragnea, scris de domnul Grindeanu, la dictarea domnului Dragnea. E simplu! Și va fi în așa fel făcut pragul încât să fie imediat peste scorul doamnei Bombonica, nu mai știu exact cât era. Dar, de fapt, despre asta e vorba!”
Sorin Moldovan, deputat PNL: „Nu am cum să comentez decizia CCR. Deciziile CCR sunt obligatorii pentru toate instituțiile. Nu cred că e nimic de comentat! Deciziile CCR trebuie puse în practică, că îți convine sau nu îți convine!”
Cornel Itu, senator PSD: „În general nu comentăm deciziile Curții. Mi se pare corectă și vom discuta în Parlament.”
Csoma Botond, deputat UDMR: „Corect! Sigur că da! Sunt de acord cu decizia Curții! Parlamentul trebuie să hotărască această chestiune. Legiuitorul!”
Cristina Burciu, deputat PSD: „Din punctul meu de vedere, Curtea Constituţională a rămas consecventă, explicând că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, reiterând astfel considerentele din decizia 405/2016, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică.”
Vasile Ilea, senator PSD: „Într-adevăr, CCR a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de doamna Bombonica Prodana, apreciind că stabilirea unui prag minim peste care abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune ține strict de competența legiuitorului, respectiv a Parlamentului. Curtea Constituțională n-a făcut decât să constate că nu există acest prag și a recomandat Parlamentului să-l instituie, pentru ca dispozițiile privind gravitatea/intensitatea faptelor de abuz în serviciu să poată fi aplicate de judecatori în mod obiectiv, clar. Revenim, iată, la discuția care a generat atâtea dezbateri la începutul acestui an. CCR, ca garant al democrației și supremației Constituției în stat, s-a pronunțat în favoarea instituirii unui prag minim, lucru care a fost recomandat, de altfel, și de specialiști, judecători și nu numai. Aceștia ne-au avertizat că dispozițiile actuale ale Codului Penal privind abuzul în serviciu sunt nefuncționale. Susțin, evident, decizia CCR și am convingerea că specialiștii juriști vor oferi cele mai bune soluții în vederea instituirii un prag valoric care să releve intensitatea gravității faptelor de abuz în serviciu.”