Măi, tată, când te dă modestia afară din casă, nu înseamnă că vine în loc bunul simț. Vasile Dîncu (citez): ”Am fost păcălit să intru în politică”…
Am râs cu lacrimi, mai ales la faza în care ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, aseară, la Digi 24 (tembeliziunea aceea care este goarna securiștilor), că se simte vinovat că face parte dintr-o clasă politică ce nu a reuşit să îşi ducă misiunea la capăt și că: ”Nu mi-a plăcut niciodată politica pentru putere”.
Tocma el, Sfântul Vasile Apă de Gură, căruia îi coseau măști de protecție sconcsilierii (pardon, colaboratorii) și căruia, pe când era ministru în Cabinetul Năstase noi îl supranumisem ”Goebbels”, unicul ministru al ”Adevărului” prin propagandă care a mai existat în Europa după cel al Germaniei naziste, a ”fost păcălit” să ”intre în politică”, care ”nu i-a plăcut” ”pentru putere”…
Bă, mă lași?! Chiar credem că nu mai există nici un jurnalist în viață, dintre cei care făceau jurnalism (și nu dădeau dublu faliment în Valea Jiului) și care să nu ne mai aducem aminte parcursul profesional al lui domn’ Profesor? Vorba lui Liviu Man, director al Ziarului Gazeta și membru fondator al Săptămânalului ”NU”, la o masă la Terasa Căpuș, undeva prin anii 2000: ”Măi, Vasile, ție nu-ți mai ajunge nimeni cu prăjina la nas”.
Săptămânalul ”NU” era presă în anii 90. Opinia studențească, Atlas ”Clujul liber”, Expres, Evenimentul Zilei, acelea erau presă în anii 90, nu falimentele de Valea Jiului.
Fiți atenți ce rapid se topesc 10 ani din viața lui domn’ Profesor. Zice (citez): ”Am fost jurnalist după 90, după aceea, profesorul meu de sociologie m-a convins să mă duc la universitate. După universitate m-a cunoscut Adrian Năstase şi prietenul meu Ioan Rus, m-au păcălit să vin la Guvern cu ideea că nu intru în politică şi vin aici independent şi mă întorc înapoi la universitate”.
Aka din siajul Convenției Democratice, direct pe tarabă la Ioan Rus și în guvernul lui Năstase. Așa, brusc, îmfipt. Că era tânăr, sociolog și devreme acasă.
Noi ne amintim că Vasile Dîncu a fost peste tot şi cam cu toţi. A cam mâncat la toate mesele la care a fost invitat. Nu ştiu ce daruri a lăsat în schimb… Ar fi fost de răspuns, atunci când a fost ales în boardul PSD Ciolacu la întrebarea: cine se pregăteşte să întindă masă mare şi bogată de a fost din nou chemat şi Vasile Dîncu?
Iar, acum, la întrebarea: ce șut în dos i se pregătește, de a ajuns la confesiuni la Digi 24? La care masă simte că nu va mai fi invitat de nu trece ziua fără 2, 3, 4 destăinuiri?
Poate aţi uitat, dar Vasile Dîncu s-a cam “uşchit” din PSD pe vremea lui Liviu Dragnea care ne povestea (chiar recent), din închisoare, cum se mesteca şoriciul porcului la pomana pe care “statul paralel” o făcea justiţiei păstorite de cuplul Codruţa Koveşi – Coldea (Colduţa). Dar, se pare că, uşcheala din şi revenirea în PSD, e un fel de “must have” la CV pentru a fi paraşutat într-o funcţie extrem de importantă a partidului.
De aceea, întrebăm și noi: totuşi, cine este Vasile Dîncu, cel căruia îi place atât de mult să fie periat cu apelativul de “domn’ Profesor”?
În 2015, în Hotnews, apărea următoarea “sivică”: “preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), profesor asociat la Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” a Serviciului Român de Informaţii, face parte din colegiul editorial al Revistei române de studii de Intelligence a SRI, este profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti şi profesor de sociologie la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost director al Revistei de Cultură “Tribuna” şi editor şef al publicaţiei Transylvanian Review”.
Cum vă ziceam Vasile Dîncu vorbește bine despre amnezie. A uitat că “presa ticăloşită” îl numea “Goebbels”, că era un fel de ministru “al propagandei” în Guvernarea Năstase. Și că, din nedragoste de putere, ministru în guvernul Năstase la „Ministerul Informaţiilor Publice”, numit la vremea respectivă „Ministerul Propagandei” pentru că exact cu asta se ocupa. Era un fel de „Minister al Adevărului”, din romanul 1984 a lui Orwell. Oricum, la câtă informaţie a clasificat şi sistematizat “sociologic” în acea perioadă, nu mă miră că e profesor şi la Academia de “şpioni” a SRI. Nu degeaba, prin 2001, ca ministru al Informațiilor Publice, sugera, în documente oficiale: „distragerea atenţiei opiniei publice de la problemele din Ministerul Justiţiei”.
Când a dat bir cu fugiții din PSD ne căina: “România nu a avut și nici acum nu are proiect. Noi nu ne propunem să ajungem undeva, nu programăm mijloace, nu facem un plan. Trăim pur și simplu, iar competiția politică se dă în jurul resurselor statului. Un viceprim-ministru recent, care a stat doar câteva luni în funcție, și-a dublat averea în acea perioadă (cea din declarația de avere). A plecat liniștit, rezolvase ceva epocal, pentru el și familia lui”. De parcă noi n-am ști că, indiferent de guvernare, cel puțin de la noi, de la Cluj, au plecat către București indivizi de genul “ce-i pe mine-i și-n dulap, când mă-mbrac zici că mă mut” și s-au întors, în 2-3 ani, lideri de “Top 500 Capital”…
Şi nici domnia sa nu a plecat acasă de la guvernare chiar neliniștit și cu mâna-n propriul buzunar: și-a făcut Institut Român pentru Evaluare şi Strategie.
De la Ucu Rus şi Vasile Puşcaş cu care s-a anturat în mandatul de premier al lui Năstase, trecerea la tandemul Coldea-Kovesi, ar explica apropierea lui Vasile Dîncu de Traian Băsescu şi faptul că, în 2009, “mânca un şorici” în sufrageria lui Oprea, alături de cei doi, în aşteptarea rezultatului alegerilor. Deşi, în 2004, era şeful de campanie al lui Ucu Rus împotriva lui Emil Boc la primăria Cluj-Napoca. Care Emil Boc a devenit “premierul lui Băsescu”.
Încurcate mai sunt cărările pe care păşesc politicienii şi multe broaşte râioase înghit aceştia pentru a nu cădea epuizaţi de efort la mijlocul drumului!
Dîncu s-a lipit și de Geoană pe care l-a împins la putere în calitatea sa de ideolog neuns al partidului. Apoi, odată cu venirea lui Victor Ponta la putere, ca premier, Vasile Dîncu a prins drag de tenis. Întâmplător, unde se juca un tenis şi erau prezenți Victor Ponta, George Maior şi Liviu Dragnea, apărea şi “Domn’ Profesor”.
Căderea lui Ponta de la putere îl transformă pe Vasile Dîncu în viceprim-tehnocrat în Guvernul Dacian Cioloş. Care Dacian Cioloş ştim că numai întâmplător a avut parte de securişti şi vetre româneşti, jaloane, în carieră şi viaţă. Asta ar putea explica faptul că Vasile Dîncu nu a ajuns să facă parte dintr-un guvern care să-i poarte numele – deşi a fost cu numirea în buzunarul lui Dragnea. Care Dragnea era în drum spre Cotroceni.
Cât despre prezenţa lui Vasile Dâncu în echipa guvernamentală, Liviu Dragnea a susţinut: ”L-am ales pe pentru că are “experienţă profesională şi viziune”, nu pentru calitatea acestuia de fost membru PSD.”
Aseară, Vasile Dîncu a fost întrebat dacă a intrat în politică, păcălit fiind (iaca mingea la fileu!); el, aproape înodând lacrimi în bărbie, a răspusn că i-a fost ruşine, mai ales că susţinea cursuri dure la adresa politicii, în calitate de profesor.
”Da, păcălit fiind. Mi-a fost ruşine, cursurile mele de la început erau foarte dure la adresa politicii şi primele mele texte, am scris o carte, ”Politica inutilă” (…) După aceea am început să simt că pot să fac ceva. Nu mi-a plăcut niciodată politica pentru putere, pentru exercitarea puterii. Şi acum mă simt foarte prost atunci când trebuie să ies în faţă, când văd că lumea mă primeşte cu un protocol exagerat, mă simt foarte rău în asta. Am sentimentul, câteodată, când mergeam cu premierii, vedeam că toată lumea se înghesuie în faţă, televiziunea, eu am sentimentul să mă retrag”.
Cine crede că Dumnezeu se plimbă liber prin oraş fără să-i plătească Dracului taxă de protecţie e un… romantic. ”Trebuie să te faci frate cu Dracu până treci puntea” – asta am mai aflat-o odată de la domn’ Profesor, aşa ca să ţinem minte.
”Am şi ieşit din politică, în 2009 mi-am dat demisia şi nu am mai revenit, decât tot aşa, conjunctural, după 12 ani am revenit înapoi în politică, pentru că întotdeauna există speranţa că poţi să faci ceva mai bine. Că nu o să schimb lumea, că nu o să pot schimba lumea, m-am convins că nu se poate schimba lumea dintr-o dată, dar poţi să schimbi în micul tău univers ceva. Şi dacă poţi să creezi doi-trei tineri de care să nu îţi fie ruşine şi pe care să poţi să îi împingi înainte, aşa cum şi pe mine m-a împins un profesor înainte”, a mai declarat Dîncu.
Dacă ne dați un singur nume de ”2 – 3 tineri” creați de Dîncu, în ultimii 12 ani, noi am fi amabili săi cunoaștem.
Cât despre cine la creat pe Vasile Dîncu, la această întrebare vă puteți răspunde și singuri.