80 de ani ii trebuie unui copac sa ajunga la maturitate, dar, in goana lor dupa bani, oamenii nu tin cont de asta. Numai anul trecut, in Ciurila au fost taiati 71.000 de arbori. In urma hotilor, raman paduri devastate, buturugi si urme de carute. In judetul Cluj s-au taiat, doar in ultimii ani, sute de mii de hectare de padure, in timp ce autoritatile ridica, neputincioase, din umeri. 6.000 de hectare de padure din judet sunt neadministrate, nepazite de ani buni. Aici se taie ca-n codru, iar padure nu mai este.
In Ciurila, zona cea mai afectata de defrisarile ilegale, aceste cifre nu sunt importante. Oamenii sunt constienti de realitate, vad cum padurea dispare de sub proprii lor ochi, dar nu au curajul sa spuna nimic. Amenintarile hotilor au avut efectul scontat: astazi, chiar daca pe sub geamurile lor trec zilnic zeci de carute incarcate cu lemne taiate ilegal, oamenii inchid ochii si tac malc. Prea putini vor sa vorbeasca despre mafia lemnelor care le-a acaparat comuna.
“Sa zic acum, cand ii gata padurea?”, se intreaba un batran de 70 de ani, cu umerii ridicati.
Prin dreptul casei lui, trece “autostrada hotiei”, drumul care ii duce si aduce, indiferent de vreme sau anotimp, pe hotii cu carele pline. In urma cu cateva luni, unii dintre ei au intrat la banuieli si l-au suspectat pe batran ca i-ar fi parat la politie. Asa ca s-au dus la el acasa, inarmati cu topoare.
“Tiganii mi-au spus clar: numai deal cu deal nu se intalneste. Din cauza asta nu gasiti martori in sat. Nu-si face nimeni treaba cu ei. Il bag pe unul in puscarie, dar in urma lui raman 5-6 frati. Cu aia cum ma descurc? Ma prind in padure si acolo ma bat, cum ar veni, in padurea mea. Dupa aia pot eu sa ma tot duc la politie, daca mai apuc sa merg. Ori ma baga prin spital. Si ce-am rezolvat atunci?”, se intreaba, pe buna dreptate, omul.
Acum doi ani, i-a disparut un cal, cu manz cu tot. Era doar un avertisment, o mostra a ceea ce poate pati daca indrazneste sa aiba spirit civic. Isi face cruci cand aude de procurori si judecatori – e martorul a sute de hotii pe luna si, cu toate astea, nu o s-o recunoasca in fata unui judecator niciodata.
“E dezastru ce se intampla. Zi de zi si noapte de noapte trec cate 6 carute si 2,3 masini. Nu numai eu vad, intrebati pe oricine. Dar in sat sunt majoritatea oameni batrani, cine-si mai face de lucru cu hotii? Nu-i mai cine sa-i opreasca”, incheie el, cu un oftat prelung.
Aurel Salagean e un padurar care a prins, in slujba sa la Ocolul Silvic, multi astfel de hoti. Le-a confiscat carutele, drujbele si fierastraiele, a chemat politia de cate ori a avut ocazia. De curand, insa, a intrat in padure sa opreasca un jaf insotit de un vecin, care a mers acolo pe post de martor. Hotii i-au rupt ambele picioare.
„Am tras trei focuri de avertizare si abia am scapat de ei”, spune padurarul.
“Hotii sunt tiganii din comunitati”
Din padurile nepazite de nimeni, copacii dispar cu sutele peste noapte. Numai din Floresti au fost deja rase 30 de hectare. Spre Ciurila, hotii au fost si mai agresivi – au distrus peste 40 de hectare. Adrian Apostoaie, seful Ocolului Silvic Cluj, le numeste focare: aici se formeaza oamenii care numai din asa ceva traiesc si care nu mai dau inapoi – dupa ce o sa nimiceasca padurile private, o sa intre in cele ale statului. In Floresti, fenomenul a inceput deja de ani buni, in timp ce in Ciurila nu mai poate fi oprit.
“Aici traiesc aproximativ 800 de tigani si tot aici se fac anual 150 de procese verbale, in timp ce la alte ocoale se fac cate 2,3. Tot anual, se defriseaza ilegal peste 1.000 de metri cubi de lemn, in valoare de aproximativ 170.000 de lei”, explica Apostoaie.
Spune ca totul porneste de la saracie, ca e o problema sociala, iar ei nu au ce face, primaria din sat nu-i ajuta.
“Ori vin in piata la cersit, ori se duc la padure. Femeile in piete, barbatii la taiat de lemne. Dar nu iau pentru ei, ca asa nu ar fi o problema. Ei fura lemne, le aduc acasa, vin altii cu dubele si iau lemnul”, mai spune seful de Ocol Silvic.
Satul fara gaini
Pe strazile Ciurilei e liniste. In cate o curte se pot zari din strada stive de lemne, pregatite pentru iarna sau pentru vanzare. Nu stie nimeni, nu zice nimeni nimic. Sub padure stau tiganii. Drumul spre ei e usor de ghicit, dupa cioatele copacilor lasate in urma. Pe drum, ne intalnim cu o camioneta goala, din care soferul ne saluta respectuos.
“Ma si mir ca mai vine aici. Nu demult a avut o altercatie cu tiganii, pe care i-a parat la politie si care i-au spus ca are o zi sa paraseasca satul. Dupa aia, merg dupa el”, ne spune un reprezentant al Directiei Silvice care ne-a insotit si a care a dorit sa nu-I fie dezvaluita identitatea.
Casele tiganilor se ridica mandre din vale, impopotonate de antene. In dreptul fiecareia sta, invariabil, cate o caruta “tunata” pentru transportul lemnelor. Unele au chiar mai multe carute si cate o duba in spate. Multe dintre ele nu au un gard care sa le imprejmuiasca, oamenii care locuiesc aici nu sunt gospodari, nu cresc animale. In toata zona, nu vezi nici macar o gaina pe care, saraci fiind, s-o puna la un moment dat in tigaie. Au venituri de 200 de lei pe luna, ajutor social, dar isi permit sa-si ridice case si sa nu creasca animale.
Primaria Ciurilei ridica din umeri
La Primaria din Ciurila se aduna si contorizeaza amenzile pe Ocol Silvic neplatite de catre hotii prinsi asupra faptelor. Alin Bolog, juristul institutiei, se ofera sa ne dea informatiile solicitate, de indata ce casiera va verifica registrele. Cateva zeci de minute mai tarziu, vine si rezultatul. In ultimii 5 ani, s-au aplicat doar 55 de amenzi hotilor de lemne, iar 10% dintre ele au fost incasate – casiera scrie cifrele cu pixul pe o foaie alba. La plecare, insa, Bolog se razgandeste:
“Pe Ocol Silvic?? 0% s-au platit, ma. Si eu ce sa fac? Sa ma duc sa le pun sechestru pe bunuri? Pe ce, ca nu au nimic pe nume”.
Apoi devine iritat si are impresia ca e acuzat de ceva. “Deja ma enervati”, spune el, din dreptul usii, asa ca plecam. La intoarcere, doamna casier ne intampina in fata institutiei: “Sa-mi dat foaia alba, sa modific procentul, e gresit”. Dupa un minut, se intoarce cu iscalitura modificata. Cei 10% reprezentand procentul de amenzi incasat s-au transformat, intr-o miscare de incheietura, in 70%.
In fata hotilor, autoritatile sunt neputincioase. Cititi in curand intr-un material Ziar de Cluj cum se paseaza problema de la o institutie la alta, fara nicio rezolvare.