In ultimii 23 de ani, ONG-urile s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie. Unele dintre fundatii au ajuns sa stranga fonduri serioase pentru diferite cauze umanitare. Daca mecanismele de strangere de fonduri s-au imbunatatit in fiecare an, la capitolul transparenta pentru cheltuirea banilor donati si comunicarea cu cei care scot banii din buzunar exista inca mari carente. Se ridica, asadar, mari semne de intrebare, pana la urma justificate: unde ajung banii donati si cum sunt cheltuiti? Ziar de Cluj a analizat timp de mai multe luni activitatea unor fundatii cu reputatie buna din Cluj-Napoca, unele cu anvergura nationala. In urma acestei anchete, am constatat ca multe dintre aceste fundatii primesc foarte multi bani pentru proiectele propuse, dar ca nimeni nu stie cum sunt duse aceste proiecte la capat sau cum se cheltuie banii sponsorilor mari si mici.
Din nefericire, campioana la netransparenta este cea mai cunoscuta fundatie din Cluj – Little People. Stim, e greu sa te legi de simboluri. E greu sa critici Little People, care are o imagine beton in comunitate. Dar Ziar de Cluj v-a obisnuit deja cu neobosita stradanie a jurnalistilor nostri de a cauta noi adevaruri si noi perspective in spatele imaginilor stralucitoare cu care unii incearca sa ne abureasc.
Little People Romania este una dintre cele mai mediatizate fundatii din tara. Din acest considerent, Ziar de Cluj a realizat o analiza a activitatii fundatiei din ultimul an. In ciuda faptului ca Little People Romania este una dintre cele mai vechi organizatii, rapoartele de activitate si cele financiare au fost inaccesibile pana de curand. Adica pana am intrebat noi, jurnalistii de la Ziar de Cluj, de ele.
Site-ul web este unul greoi si contine putine informatii despre activitatea si menirea organizatiei. Pana la solicitarile repetate din partea redactiei noastre, rapoartele de activitate si cele financiare nu au fost facute publice. Incredibil, nu? Ditamai fundatia cu experienta si renume nu a pus in niciun an rapoarte financiare pentru justificarea cheltuirii banilor.
In 30 iulie, la ultima discutie cu Shajjad Rizvi, fondoatorul Little People Romania, site-ul era inca in constructie. Si asa este si astazi. Puteti intra si dumneavoastra pe versiunea actuala AICI . Veti gasi un site facut studenteste, cu multe poze si fonturi mari. Nimic relevant.
“Avem un site care lasa de dorit, dar numarul meu de telefon este afisat si oricine ma poate suna. Facebook este foarte folositor daca vreti sa vedeti ce facem in fiecare zi, daca vreti sa comunicati cu noi. Pagina de Facebook are mai multe vizualizari decat site-ul nostrum”, se scuza Rizvi.
“Suntem transparenti, dar e usor sa spun asta din perspectiva mea. Aveti dreptate, ar trebui sa postam pe site, sa fie disponibile on-line rapoartele noastre de activitate”, completeaza acesta.
Little People Romania are drept scop declarat “desfasurarea in sectiile oncolo-pediatrice a programelor de asistenta, o gama larga de activitati care se adreseaza specific nevoilor psiho-sociale, exercitii care ii ajuta pe copii sa-si invinga teama, sa-si imbunatateasca stima de sine sau care creeaza o familiaritate vizavi de procedurile medicale si mediul spitalicesc, oportunitati de joaca, invatare, exprimare”. Cu alte cuvinte, sunt un fel de psihologi, prieteni si parteneri de joaca pentru copiii bolnavi de cancer.
“Spitalele din Ungaria sau din Austria nici nu primesc licente daca nu au psihologi special pentru copii. In Romania nu exista asa ceva, asa ca noi umplem golul acesta. Little People incearca sa asigure normalitatea pentru copiii cu cancer internati in spital.”, motiveaza presedintele ONG-ului.
Nu se ocupa de cazuri individuale si nu se axeaza pe ameliorarea fizica a boli sau pe cumpararea de medicamente, atat de necesare in spitalele romanesti.
“Cateodata cumparam si medicamente, cererea vine din partea medicilor. Dar scopul nostru nu este acesta, nu avem banii necesari. Spre exemplu, am o cerere de la un copil, interventia ar costa 70.000 de euro. Acestia sunt toti banii pe care Little People ii are in cont, poate nici macar atat. Daca dam toti banii pentru o singura interventie nu mai putem face nimic din tot ceea ce face Little People. Nu dam bani familiilor, nu avem cum”, spune Rizvi.
De-a lungul timpului, Little People si-a construit capitalul de imagine cu sprijinul unor vedete nationale si internationale: Beyonce sau fotbalistii de la Manchester United, Sir Alex Ferguson sau printul Charles de Wales sunt doar cateva exemple. Sunt mereu prezenti in lumina reflectoarelor, compensand astfel superficial lipsa reala de transparenta a fundatiei.
In cele din urma, la insistentele noastre, Little People a publicat pe site rapoartele financiare si de activitate din ultimii patru ani. A facut-o, insa, repetam, la insistentele jurnalistilor, si nu pentru informarea directa a donatorilor. Din pacate, nu sunt niste rapoarte financiare adevarate, ci o insiruire de cifre oarecare si poze. Pentru Rizvi, transparenta fata de sponsori inseamna multe imagini colorate si mai putine informatii concrete.
In cinci pagini, Little People arata ca ofera servicii zilnice in cele sase spitale care trateaza cancerul la copii. Au lansat, anul trecut, si Revista “Temerarii”, o publicatie interna care expune povestile tinerilor supravietuitori. Nu se stie de ce trebuie cheltuiti bani pe o revista, in lco sa fie folositi in alte scopuri, dar asta e treaba fundatiei.
O alta pagina, din cele cinci, este dedicate fotografiilor realizate la Gala de Craciun, pentru care fundatia a scos din contul de donatii o suma frumusica, iar o alta este dedicata aparitiilor in media a membrilor Little People. Printre realizarile efective, ONG-ul enumera renovarea unei sectii de nou-nascuti, iar 300.000 de euro au fost cheltuiti pe echipament medical.
Tot in 20012, Little People s-a ocupat de promovarea si PR-ul echipei paralimpice, pentru care a si obtinut un premiu.
Din raportul de activitate pentru 2012, reiese ca in conturile asociatiei au intrat 1.116.202 de lei. Din donatii de la persoane sau firme s-au strans 934.474 de lei, din formularele 2% s-au strans 88.573 de lei, din cutiile de donatii, 74.354 de lei iar din Campania “Poti si Tu” s-a adunat suma de 18.801 lei.
ONG-ul a cheltuit, totusi, mai multi bani decat cei primiti din donatii. In 2012, Little People a cheltuit aproape 1,6 milioane de lei.
Din aceasta suma, numai 57% a fost destinata efectiv activitatilor directe cu beneficiarii, adica putin peste 900.000 de lei. Banii au fost cheltuiti pentru renovarea unei camere de joaca in Bucuresti, achizitionarea de aparatura medicala si medicamente, sustinerea programului de suport in sase centre oncopediatrice din tara, dar si pentru “sesiuni regionale si nationale de training voluntari”.
O gramada de bani pentru o fundatie netransparenta
Little People a cheltuit, anul trecut, peste 220.000 de lei pe salariile celor noua angajati (opt specialisti in spitale si un post administrativ).
“Avem trei angajati full time la Cluj: Katie Rizvi, dar ea nu este platita, si inca doua persoane. In Bucuresti, avem trei angajati full-time, iar in Iasi si Timisoara cate un angajat full-time. Nu avem fund-raiseri platiti sau oameni de PR si marketing platiti. Oana Rusu se ocupa de relatiile cu presa, lucreaza si la spital. Nu ne permitem luxul sa avem o secretara sau sa platim o persoana care se ocupa de marketing. Depindem de lucrurile gratuite”, spune coordonatorul fundatiei.
Spune ca nu au masini, exceptand o duba veche de 12 ani.
“Inchiriem un sediu, un birou in Bucuresti si un depozit la Cluj. Avem o tabara – oamenii doneaza pasta de dinti, deodorante, trebuie sa le depozitam undeva. Accentuez asta ca sa intelegeti ca organizatia nu este o afacere”.
Chiar daca nu este o afacere, asa cum sustine Rizvi, Little People este organizata ca o masina de strans bani.
ONG-ul apeleaza la o metoda deja popular printre clujeni: celebrele cutii din plastic inscriptionate cu “Little People”. In Cluj sunt 100 de cutii, iar farmaciile din reteaua Sensiblu si magazinele Takko au fiecare cate una.
“In Cluj avem un tip, numit Sam, care merge si goleste cutiile din oras. Unele sunt golite o data pe an si au sase lei, altele sunt golite in medie o data la doua luni si in locuri precum patiseriile pot fi pana la 100 de lei. Nu aduc multi bani aceste cutii, dar sunt o prezenta in oras”.
Ce nu spune Shajjad Rizvi e ca din cutiile amplasate in farmacii si in magazine se strang bani frumosi. Si nu ne mai spune cum se fiscalizeaza acesti bani, cum intra ei in exercitiul financiar al fundatiei.
Pe proiectele speciale, Little People strange, de asemenea, sume mari.
“Banii stransi in reteaua Sensiblu se cheltuie de comun acord. Am facut doua camere de joaca in Bucuresti – una in Institut si una in spitalul Marie Curie. Investitii de 15.000 de euro, respectiv 10.000 de euro. Din cutii si in lantul Takko strangem anual cam 35.000 de lei. Si cu Takko procedam la fel ca si cu Sensiblu. Ei golesc cutiile si le pun intr-un cont, noi nici nu atingem banii”, explica acesta modalitatea de strangere de fonduri.
O sursa Ziar de Cluj, care doreste sa isi pastreze anonimatul tocmai pentru ca reprezinta un mare nume de sponsor, ne-a declarat:
„In urma colaborarii cu ei, pot sa va spun ca am ramas cu un gust amar. Au pile peste tot, un PR excelent. Ca sa ii primesc, am primit un telefon de la o persoana foarte importanta. Mi-au cerut un ajutor financiar pentru un proiect concret, frumos ambalat in vorbe. Dar am inceput sa ma indoiesc de ei in momentul in care mi s-au parut suspecte mai multe chestiuni, nu le dezvolt acum. Cert e ca nici azi nu am primit un raport despre cum au fost cheltuiti banii pe care i-am donat. Nu e lucru curat acolo, noi ne vom feri de ei de acum inainte. Te impresioneaza cu copiii bolnavi de cancer, dar actioneaza ca niste oameni de afaceri cinici”.
Little People cu PR-ul si opacitatea, fundatiile mai mici cu proiecte concrete si transparenta
Lipsa de transparenta de care da dovada Little People in relatia cu comunitatea nu face decat sa intareasca lipsa de incredere, o conceptie generala a romanilo, vizavi de ONG-uri.
Sociologul Ioan Hosu face un portret robot al donatorului individual roman: “urban, educat, activ, cu venituri peste medie, cu un precedent in voluntariat”.
Specialistul recunoaste ca in randul populatiei din Romania exista o incredere scazuta in aceste organizatii, de multe ori justificata:
“Cea mai mare problema este increderea. Fenomenul nu este unul foarte raspandit si exista o incredere scazuta in ONG-uri. Asta pentru ca in anii ’90, ONG-urile se ocupau cu multe lucruri, dar nu foarte bune: de la transcris masini pana la adoptii internationale, pentru a evita taxe, legi si asa mai departe. Pe de alta parte, exista si o lipsa de informare cu privire la aceste entitati, iar aceasta are la baza, cateodata, lipsa de transparenta a organizatiilor neguvernamentale. Nu prea poti urmari gestionarea fondurilor, si atunci consecinta fireasca este: decat sa dau si sa nu stiu unde se duc banii, mai bine nu dau. Responsabilitatea este impartita intre individ si organizatie.
Noi construim in ultimii 20 de ani cultura civica, insa se pare ca acesti ani nu sunt suficienti pentru a fi compatibili si comparabili cu alte tari. ONG-urile sunt inca un motor de fonduri, fac orice”, spune sociologul.
Dintr-un alt sector de strangere de fonduri vine Catalina Amihaiesi, fondatoare a platformei de crowdfunding “Crestem Idei”.
Catalina Amihaiesi subliniaza importanta transparentei in procesul de strangere de fonduri.
“Este foarte important sa fii transparent. In momentul in care soliciti fonduri, o faci la nivel de incredere. Din acest punct de vedere, trebuie sa construiesti increderea. Trebuie sa faci apel la niste mecanisme de bun simt. Fiecare dintre noi face tranzactii in fiecare zi si ne intereseaza ce se intampla cuu banii nosti. Construirea increderii se face prin mecanisme de comunicare. Din primul moment, trebuie sa informezi donatorul despre calendarul de implementare a proiectului, finalitate etc. Spre exemplu, in cazul proiectelor finantate pe Crestem Idei, noi meninem legatura cu fiecare reprezentant de proiect in parte si comuncam constant despre realizarea fiecarui proiect in parte. Ciclul este incetat cand proiectul este implementat. Pana la urma. pentru 10 lei nimeni nu iti cere un raport detaliat, dar e de datoria morala sa trimiti un raport narativ, cum ar putea fi, spre exemplu, o scrisoare de multumire catre un donator”, spune clujeanca.
Simona Serban, directorul executiv al Fundatiei Comunitare Cluj, considera, la randu-i, ca transparenta este foarte importanta.
“Inca de la lansare, am tinut la transparenta. Si daca retinem un procent, se explica pentru ce. De exemplu, pentru sistemul de donatii on-line se retine 3% din suma, la tranzactiile bancare se retine un comision, dar e important ca oamenii sa stie, altfel nu ar putea avea incredere”, a explicat Simona Serban.
Mai mult, aceasta sustine ca este esentiala comunicarea periodica in ceea ce priveste desfasurarea proiectelor.
“Avem rapoarte punctuale, se poate urmari fiecare leu. Iesim periodic cu comunicate in mai multe faze ale proiectelor: la inceput aratam cine sunt cei care asigura resursele, dupa aceea la semnarea contractelor, iar mai apoi la implementare. In multe cazuri exista rapoarte separate pentru fiecare proiect”, a punctat aceasta.
Fundatia a avut in 2012 sase angajati, iar anul acesta au ramas patru.
“Avem colaboratori si multi voluntari, incercam sa tinem costurile de operare a organizatiei cat mai jos, astfel ca cea mai mare parte a banilor sa ajunga la comunitate, la beneficiari”, a spus Serban.
Potrivit raportului financiar, Fundatia Comunitara Cluj a avut in 2012 venituri de peste 560.000 de lei. Din aceasta suma pe salarii si taxe s-au cheltuit 171.000 de lei, adica 30% din total. La asta se adauga cheltuieli de peste 19.000 de lei pe comunicare, 51.000 de lei pe utilitati, 14.000 pe calatorii, 34.000 pe servicii, 18.000 pe conferinte si intalniri, 6.000 de lei pe diverse echipamente, cheltuieli bancare de peste 3.000 de lei. Asta inseamna ca doar 237.397 de lei au ajuns in contul granturilor si al burselor – 42% din banii adunati au fost cheltuiti pe proiecte.
„Fundatia Comunitara Cluj actioneaza ca un finantator local si identifica, promoveaza si finanteaza initiative si proiecte care contribuie la oferirea de sanse egale locuitorilor din zona Cluj si la dezvoltarea locala. Ne atingem obiectivele prin colectarea, administrarea si distribuirea transparenta a fondurilor prin burse si granturi“, spun reprezentantii Fundatiei pe site. In perioada 2008-2012 Fundatia a acordat finantari de un milion de lei, din care 635.000 de lei pentru 150 de granturi pentru proiecte din diverse domenii, iar restul pentru 130 de burse pentru elevi si studenti.