Bugetul județului Cluj a fost jefuit de-a lungul anilor ca urmare a semnării unor contracte păguboase cu firme falimentare sau care și-au bătut joc de lucrări. De asemenea, managementul prost, pe criterii politice al firmelor Consiliului Județean a făcut găuri serioase în banul județului și au dus la falimente răsunătoare. Sunt în desfășurare și anchete DNA cu privire la unele contracte și lucrări, dar în mod suspect, acestea tergiversează de ani buni. În fiecare an, rapoartele Curții de Conturi arată nereguli și ilegalități la forul județean, dar după spune o vorbă din popor “câinii latră, caravana trece” și nimeni nu este sancționat.
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) este, de departe, cel mai mare eșec al Consiliului Județean Cluj. Lucrările au început în martie 2013, proiectul fiind în valoare de 107.536.011 lei, fără TVA. Durata de realizare a lucrărilor a fost de 14 luni. Suntem în 2018 și nici vorbă ca lucrările la CMID să fie gata, deși termenul a fost depășit de patru ani.
Contractul pentru CMID a fost semnat cu asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A. Iniţial, SC Confort a fost lider de asociere, dar firma a intrat în insolvență, iar lider a devenit Atzwagner, care a subcontractat lucrările către Napoca SA. Consiliul Județean a apucat să plătescă peste 19 milioane lei către Confort SA pentru lucrări care s-au dovedit a fi cu probleme. Acest lucru a fost descoperit după ce banii au fost plătiți. Forul județean a mai plătit 52,5 milioane lei și către Atzwagner pentru lucrări, care, de asemenea, au fost cu probleme.
Contractul a fost reziliat în 2014, din cauza problemelor. În 2015, consilierul județean Mihai Seplecan a depus la DNA o plângere împotriva constructorului CMID.
În 2016, când a revenit la conducerea Consiliului Județean, Alin Tișe a recunoscut că proiectul CMID este în cap. În 2017, a fost atribuit contractul pentru realizarea primei celule către firma Kranz Eurocenter.
Dacă urmărim investiția din 2011 până anul trecut, reiese că valoarea acesteia a ajuns la 101 milioane euro. În 2011, investiția era de 56,6 milioane euro, iar în 2017, valoarea etapei a doua a proiectului a fost de 44,3 milioane euro. Reiese că din 2011 până acum, valoarea CMID aproape s-a dublat.
Cluj Arena este o dovadă clară a managementului defectuos, numit pe criterii politice. Încă de la înființare, societatea care administrează stadionul a mers aproape tot timpul pe pierdere. În 2011, Cluj Arena a înregistrat pierderi de peste 116.000 lei, în 2012, pierderile au ajuns la 453.000 lei. Doar 2013 a fost un an norocos pentru societate, când a avut un profit de 6,4 milioane lei. Începând cu 2014, a fost din nou în cădere liberă. În 2014 a avut un minus de 2,6 milioane lei, în 2015 pierderile au crescut la 6,3 milioane lei, ca în 2016 să ajungă la peste 9,6 milioane lei.
În 23 august 2017, Cluj Arena a intrat în insolvență. În cererea introductivă, debitoarea a precizat că “se află în stare de insolvenţă iminentă, întrucât fondurile băneşti disponibile sunt insuficiente pentru plata datoriilor exigibile în sumă de 15.115.085,46 lei, către bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, a sumei de 10.834.612,82 lei, reprezentând TVA ajustare clădire, către bugetul de stat”.
În septembrie, consilierii locali au votat preluarea societăţii de către Primărie. Urma ca şi forul judeţean să aprobe transferul, dar lucrurile s-au împotmolit tocmai la Consiliul Judeţean. Prin urmare, Cluj Arena este în continuare la Consiliul Județean, într-o situație financiară dezastruoasă.
Clujana, o altă firmă a Consiliului Județean Cluj a intrat în insolvență, la jumătatea lunii ianuarie după ce a acumulat datorii de peste 13 milioane lei. Conducerea fabricii de încălțăminte a depus cerere de insolvență, la Tribunalul Specializat Cluj, cu reorganizarea societății, pe considerentul că aceasta este singura soluție pentru a scăpa de datoriile istorice pe care Clujana le are către ANAF, acumulate în perioada 2013-2014.
Clujana a fost înființată în 1911, de familia Renner. În 1948, a fost confiscate de regimul communist, funcționând sub mai multe nume, până când să fie botezată Clujana. Până în 1989 a fost cel mai mare producător de încălțăminte din România. În 1999 a intrat în faliment, a fost închisă, 5.000 de oameni au fost concediați și abia în 2005 și-a reluat activitatea, după pachetul de acțiuni a fost preluat de Consiliul Județean de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.
Societatea Pază și Protecție Cluj a mers pe minus aproape în fiecare, din 2010, de la înființare până acum. În 2010, pierderile au fost de 164.000 lei, în 2011 și în 2012, a fost înregistrat un profit de 44.800 lei, respectiv 92.000 lei. În 2013, societatea Pază și Protecție Cluj a avut cele mai mari pierderi, de peste 563.000 lei. În 2014, pierderile au fost de peste 209.000 lei, în 2015, de aproape 306.000 lei, iar în 2016, societatea a avut un minus de 512.000 lei.
Pază și Protecție Cluj merge atât de prost încât se discută de câțiva ani despre intrarea în insolvență. Deocamdată nu s-a luat nicio decizie. Faptul că firma merge prost este dubioasă și ridică semne de întrebare din moment ce deține monopol la asigurarea serviciilor de pază la obiectivele Consiliului Județean. Singura explicație logică a picajului în care se află Pază și Protecție Cluj este managementul defectuos.
Drumuri și Poduri Județene SA Cluj se află în prag de faliment. La ultima ședință de Consiliu Județean, s-a discutat probabilitatea intrării în insolvență ca urmare a situației financiare proaste. Deși nu a avut pierderi în ultimii ani, Drumuri și Poduri Județene SA a acumulat datorii mari. De exemplu, în 2016, datoriile acestei societăți se ridicau la peste 25 milioane lei, iar în 2015, datoriile au fost de peste 29 milioane lei.
Potrivit unui raport al Curții de Conturi pe anul 2015, în bugetul Drumuri și Poduri Județene SA s-a înregistrat un prejudiciu de 3,6 milioane lei ca urmare a retragerii unui proiect de hotărâre privind activitatea de întreținere și reparare a drumurilor județene.
Raportul Curții de Conturi pe anul 2016 arată că la capitolul drumuri și poduri județene au fost efecuate plăți nelegale în valoare totală de 147.758 lei din bugetul județean prin acceptarea la plată a unor cantități de lucrări neexecutate sau executate necorespunzător calitativ pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor județene.
“Din verificarea în teren a unor lucrări de modernizare și reabilitare a drumului județean DJ 172F Gherla-Mintiu Gherlii-Mica și 127F Mica-Sânmărghita-limită de județ Bistrița Năsăud s-a constatat că unele articole plătite antreprenorului nu sunt realizate sau sunt executate necorespunzător calitativ. Lucrarea necorespunzătoare calitativ s-a constat la sistemul rutier. Cauza abaterii este determinată de urmărirea defectuoasă a execuției lucrărilor de către dirigintele de șantier, angajat al fostei RAADPP Cluj până în 2015 sau al Consiliului Județean, în prezent”, menționează raportul.
Potrivit documentului, în anul 2016 au mai fost înregistrate plăți nelegale în valoare de 279.433 lei pentru proiectare și execuție lucrări de modernizare și reabilitare drumuri județene pentru perioada 2011-2015 DJ105T Cluj-Napoca-Popești-Corușu-Săliștea Veche-Berindu.
“Pentru modernizarea drumului s-a încheiat un contract cu SC Drumuri și Poduri Județene SA Cluj în valoare totală de 2,6 milioane lei. În urma inspecției efectuate în teren am constatat anumite neconcordanțe, articole de lucrări nefinalizate (…), majorarea suprafeței de drum modernizat contrar prevederilor caietului de sarcini (…) prin majorarea cantității de geocompozit decontate se achită practic de două ori suprafața de suprapunere a geocompozitului antifisură”, scrie în raportul Curții de Conturi.
În 2009, Consiliul Județean semna contractul pentru modernizarea drumului din zona turistică Răchițele – Prislop – Ic Ponor a fost câștigată de SC MBS GROUP SRL, SC ALFA ROM SRL și SC Nemzetkozi BETONUT pentru suma de 34.415.777,83 lei fără TVA la care se adaugă 6.538.997,79 lei TVA. Durata de execuţie era de 18 luni.
Abia în anul 2016 au fost gata lucrările, la șapte ani de la semnarea contractului. O expertiză tehnică realizată în 2013 arăta că lucrările făcute au fost de proastă calitate, președintele de for județean de atunci, Horea Uioreanu depunând o plângere la DNA. Nici acum, nu s-a încheiat ancheta DNA.
Prejudiciul total în cazul lucrărilor la drumul Răchițele – Ic Ponor s-a ridicat la aproximativ 4,5 milioane euro.